* Remorcherul are o situaţie în „derivă” * Folosit de AFDJ Galaţi doar pe timp de iarnă, „Perseus” zace în restul anului la mal * Costurile de întreţinere ajung la aproape 2 miliarde de lei vechi pe lună * Fără o strategie pe termen lung, din „Perseus” riscă să rămână doar povestea… „Albatros”-ului *
Considerată, teoretic, navă-fanion a flotei româneşti (atât cât a mai rămas din ea), remorcherul multifuncţional „Perseus” - fostul „Albatros” evadat, în 2000, din Egipt - este, în realitate, un gigant cu care nimeni nu prea ştie exact ce să facă.
Nava, aflată în prezent în dotarea AFDJ Galaţi, este folosită doar iarna, pentru spargerea gheţii pe Dunării. În restul timpului, zace în Portul Galaţi, înghiţind miliarde de lei vechi pentru întreţinere.
Depăşită tehnic, nava ar avea nevoie de investiţii de ordinul milioanelor de euro pentru a se întoarce pe mare. În fapt, multe din certificatele de navigaţie au expirat şi, dacă ar fi să o luăm după litera legii, nava nu ar avea dreptul să iasă în marş nici măcar până la Sulina.
Fuga din Egipt
Încă de pe vremea când se chema „Albatros”, nava a avut o soartă furtunoasă. Cel mai cunoscut episod este cel din septembrie 2000, când după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria (Egipt), „Albatros” a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii.
La mijlocul întregii aventuri au fost intrigile unei firme din Emiratele Arabe - Zaher Maritime International, care, după un contract de închiriere încheiat în 1999 cu Resalv (proprietarul de la acea dată al navei), a vrut, cu ajutorul unor oficiali egipteni, să pună mâna pe navă la un preţ de nimic.
Complotul a eşuat, dar asta nu înseamnă că, revenită în ţară, nava a avut parte de o soartă mai bună. În 2003, nava, rebotezată „Perseus”, a fost trecută în patrimoniul AFDJ Galaţi.
S-au investit atunci în jur de 300.000 dolari în modernizarea navei, în ideea că remorcherul va putea fi angajat în operaţiuni pe mare, o ţintă fiind platformele de foraj din Marea Nordului. Dar „Perseus” nu a apucat să treacă mai departe de bara Sulina…
Navigaţie cu derogare
Privind la nava „Perseus” ancorată nu departe de Palatul Navigaţiei, nu ţi-ar veni să crezi că, fie şi la mal, ea continuă să consume resurse enorme. Cheltuielile de întreţinere ajung în medie, pe lună, la aproape 2 miliarde de lei vechi! Acestea sunt costurile cu salariile celor 12 membri ai echipajului de siguranţă, impozitele, asigurările şi menţinerea navei în stare de funcţionare.
Numai că, fie şi aşa, cum timpul trece, nava are nevoie de noi reparaţii. „Ca propunere, în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2010 s-au prevăzut şi 900.000 lei (echivalentul a aproximativ 200.000 euro), pentru lucrări de reparaţie pe partea de andocare, vopsire la opera vie, extragere linii de axe, reparaţii la instalaţiile mecanice”, ne-a explicat Florin Uzumtoma, noul director al AFDJ Galaţi.
Dar lucrurile sunt ceva mai complicate. Deşi prin clasificare nava are zonă de navigaţie nelimitată, din cele 12 certificate de navigaţie eliberate de ANR, 7 au expirat încă din 2006 – 2007. Aşa că nu numai că nava nu ar putea ajunge în apele internaţionale, dar în mod normal nici măcar pe Dunăre nu ar avea dreptul să circule.
Faptul că, totuşi, iarna, „Perseus” a acţionat pentru prevenirea formării podurilor de gheaţă s-a datorat invocării „cazului de forţă majoră”, situaţie în care Căpitănia poate da o aprobare provizorie.
Consumuri uriaşe
Iţele în ce priveşte soarta lui „Perseus” sunt şi mai complicate dacă ne raportăm la competitivitate. În marş pe mare liberă, „Perseus” consumă 18,5 tone de motorină şi 360 litri de ulei pentru motoarele principale şi auxiliare pe zi!
„Adevărul este că nava este un mare consumator de combustibil şi s-ar impune o remotorizare a sa, cu un sistem mult mai eficient. Însă o asemenea investiţie ar însemna cel puţin vreo 2 milioane de euro. Şi chiar şi aşa, nu este suficient ca nava să devină competitivă în raport cu remorcherele moderne din clasa ei”.
„Pe lângă motorizare se impune şi schimbarea instalaţiei de remorcaj, instalaţia de guvernare, modificarea formei navei la pupa. Iar dacă se face o remotorizare apare problema reechilibrării navei, prin urmare lucrurile nu sunt deloc simple”, a arătat directorul AFDJ Galaţi.
Una peste alta, dacă teoretic s-ar găsi cineva dispus să investească în „Perseus” pentru a face din nou nava competitivă, atunci ar fi vorba de o sumă ce poate ajunge şi la 15 milioane euro! Dar cine ar fi dispus să investească o asemenea sumă, când un remorcher nou-nouţ costă în jur de 20 milioane euro?
Culmea, pentru necesităţile pe care AFDJ Galaţi le are pe Dunăre, „Perseus” este oricum o navă prea mare. Ideal ar fi fost un remorcher undeva la jumătate din capacitate.
Prin urmare, nu ar fi rău ca, la nivel ministerial chiar, să fie gândită o strategie în ce priveşte viitorul navei „Perseus” care să ia în calcul atât necesitatea salvării navei cât şi necesităţile în materie de capacităţi ale AFDJ Galaţi. Nu de alta, dar e greu de acceptat că destinul navei-fanion a flotei româneşti a intrat în derivă.
