Tăriceanu, la Galaţi: Nu trebuie să aşteptăm „tractorul” european ca să ieşim din criză

Tăriceanu, la Galaţi: Nu trebuie să aşteptăm „tractorul” european ca să ieşim din criză
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Fără un plan coerent de măsuri anti-criză, degeaba ne punem speranţa că vom ieşi din recesiune odată cu ţările UE, consideră fostul premier Călin Popescu Tăriceanu *

Fără un pachet consistent de combatere a crizei, anul 2010 ar putea aduce noi dificultăţi, atât la nivel bugetar, cât şi la nivelul mediului de afaceri, a declarat fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu întreprinzătorii gălăţeni, iniţiată de omul de afaceri Marian Băilă.

„Nu sunt adeptul ideii lui Băsescu care spunea că, fiind racordaţi la economia mondială în general, la cea europeană în particular, o să ieşim din criză când o să iasă celelalte ţări. Adică ar fi ca şi cum un tractor se afla undeva pe drum, găseşte o maşină înnămolită şi o trage şi pe ea afară. Aceste lucruri pot conta, dar nu cred că este suficient”, a declarat Tăriceanu.

Acesta a precizat că, în acest an, nu numai că a lipsit un program coerent anti-criză, dar o serie de măsuri au avut efect contrar, un exemplu fiind introducerea impozitului forfetar. Fostul premier a arătat că, dacă după alegeri, PNL va fi chemat la guvernare, va avea în vedere o serie de măsuri de ordin fiscal, dar şi de politici de investiţii.

„În materie de politică fiscală, liberalii nu susţin ideea introducerii de taxe suplimentare. În perioadă de depresie economică, noi taxe nu ar avea ca efect decât creşterea evaziunii fiscale”.

„Dacă se poate, mai potrivită ar fi o uşurare fiscală.  De exemplu, stimularea consumului prin reducerea TVA la anumite produse. Însă aceste reduceri de TVA nu trebuie făcute la modul populist – gen pâine, lapte, cum zic unii – ci trebuie făcută o analiză pe domenii, pentru a se vedea exact unde este mai mare nevoie de acest impuls”, a precizat Tăriceanu.

Ca posibilă soluţie, el a punctat admiterea unui deficit bugetar mai mare (în prezent 8 la sută): „Mă refer aici la un deficit bugetar nu pe consum, ci pe investiţii. Sigur, aici contează abilitatea de a găsi modalităţi de finanţare a deficitului, o chestiune la care actualul guvern s-a împotmolit. Dar nu trebuie neglijat că prin acceptarea unui deficit bugetar mai mare se pot pune în mişcare investiţii importante în infrastructură: transporturi, comunicaţii, dar şi în sănătate şi educaţie”. 

O altă măsură pomenită, dar asupra căreia fostul premier a preferat să fie mai evaziv „ca să înţeleagă presa cât mai puţin, dar sunt convins că dumneavoastră (oamenii de afaceri – n.r.) veţi înţelege” a fost cea referitoare la ajustarea cursului leu-euro, „ca soluţie de reechilibrare a balanţei în acest moment”.

Cum şi presa mai înţelege câte ceva, aluziile fostului premier se referă la un curs mai liber al leului în raport cu euro, pentru că de o întărire nu prea poate fi vorba în acest moment.

Devalorizarea, în limite rezonabile desigur, a monedei naţionale ar stima exporturile, iar inflaţia ar readuce salariile într-un raport mai just cu valoarea productivităţii.

Numai că asta ar însemna putere de cumpărare mai mică pentru populaţie, probleme pentru cei ce au credite în euro şi salarii în lei, dar şi complicaţii în ceea ce priveşte atingerea ţintelor de convergenţă pentru adoptarea monedei euro. Nu-i de mirare că fostul premier a preferat să nu intre în astfel de detalii în plină campanie electorală…

Călin Popescu Tăriceanu a precizat că va pleda ca o eventuală participare a PNL la o formulă de guvernare să fie condiţionată de preluarea ministerelor economice, în special a Ministerului Finanţelor.

Fostul premier a precizat însă că, pentru stabilirea unui calendar serios de măsuri, noul guvern va avea nevoie de minim 2 luni şi de încă 4-6 luni până când efectele în mediul economic se vor face simţite.

Citit 1452 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.