IMM-urile, în anul patimilor de piaţă

IMM-urile, în anul patimilor de piaţă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Două treimi dintre întreprinderi estimează pentru 2009 scăderi drastice ale cifrei de afaceri, relevă un studiu al CNIPMMR * Instabilitatea politică şi strategiile anti-criză la plesneleală au pus sare pe rană * Principalele probleme cu care se confruntă întreprinderile sunt scăderea comenzilor, întârzierile la plată şi accesul dificil la creditare * Comerţul, industria şi construcţiile, domeniile cele mai afectate de criză *

Peste două treimi dintre IMM-uri estimează că vor avea în 2009 un profit mai scăzut sau cu mult mai scăzut decât în 2008, se arată într-un studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Acesta este un barometru al mediului de afaceri, mai ales că s-a raportat la întreprinderile care au intrat în topul firmelor de anul acesta, din toate domeniile de activitate”.

„Iar din datele colectate rezultă că ˝furtuna˝ provocată de criza economică în mediul economic este încă departe de a fi trecut”, a precizat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.

De la criza globală la criza naţională

Dacă ar fi să se facă o listă neagră a cauzelor care au dus la accentuarea crizei economice, în opinia a mai mult de jumătate dintre întreprinzători (55,3 la sută) pe primul loc s-ar afla instabilitatea politică şi abia pe locul doi (44,3 la sută dintre respondenţi) s-ar afla evoluţiile de pe piaţa globală.

Mediul de afaceri a mai fost însă afectat şi de instabilitatea fiscală (34,6 la sută), neplata sau plata cu întârziere a datoriilor statului către agenţii economici (19,7 la sută), politica fiscală a statului de a se împrumuta de la bănci (16,7 la sută).

„După cum se observă, sunt multe elemente ce ţin de strategia economică adoptată la nivel de stat. Din păcate, măsurile anti-criză au fost sublime pe hârtie dar inexistente în practică”.

„Mai mult, pentru a acoperi găurile la buget, Executivul nu a căutat să stimuleze sectorul productiv, ci a recurs la măsuri care au dăunat şi mai mult întreprinderilor, celebră în acest sens fiind ˝taxa lui Pogea˝ privind impozitul minim”.

„Scandalurile politice, blocajele la nivelul Executivului, strategiile la plesneală au dăunat profund mediului de afaceri. De exemplu, în loc să scadă cheltuielile bugetare, statul a preferat să se împrumute masiv de pe piaţa internă, astfel că băncile, în raport cu mediul de afaceri, şi-au permis să ţină dobânzile foarte sus”.

„Ba, în multe cazuri, au fost firme care s-au trezit că trebuie să vină cu garanţii suplimentare pentru păstrarea unor împrumuturi! Practic, criza globală nu a făcut decât să accentueze incapacitatea statului de a genera, în plan intern, politici economice stimulatoare pentru mediul de afaceri”, a explicat Marian Filimon.

Într-adevăr, politicile bancare de a creşte dobânzile şi a bloca creditarea a fost pomenite de 32,2 la sută dintre întreprinzători drept cauză a impasului economic.

Reacţie în lanţ

Efectul imediat al crizei economice a fost o scădere semnificativă a vânzărilor. Astfel, aproape 60 la sută dintre IMM-uri apreciază că vor avea în acest an vânzări sub nivelul de anul trecut.

Cifra de afaceri va scădea cel mai mult în domeniul comerţului, 71 la sută dintre firme fiind afectate, industrie (69 la sută) şi construcţii (65 la sută). Însă scăderi vor înregistra şi societăţile agricole (63 la sută) şi cele din domeniul serviciilor (48 la sută).

În medie, pe toate sectoarele economiei, scăderea vânzărilor este estimată la 25-30 la sută. În prezent, principalele problemă cu care se confruntă companiile sunt întârzierea plăţilor din partea clienţilor sau partenerilor (68,9 la sută) şi scăderea cererii pentru produsele sau serviciile furnizate de întreprinderi (52,6 la sută).

În zona financiară, principalele probleme sunt creşterea cursului euro (45,2 la sută), reducerea lichidităţilor companiilor (32,9 la sută) sau lipsa capitalului pentru investiţii (21,5 la sută).

Nu în ultimul rând, 7,5 la sută dintre întreprinderi au început să resimtă efectele scăderii de personal.

„Toate aceste probleme generează reacţii în lanţ în mediul economic. Scăderea posibilităţilor de finanţare, scăderea comenzilor, limitarea accesului pe pieţe are ca efect imposibilitatea de a pune în practică noi strategii de dezvoltare, un sfert dintre reprezentanţii companiilor subliniind în mod special acest lucru”.

„Dar aproape 40 la sută dintre întreprinderi apreciază că au scăzut şi oportunităţile de afaceri, iar la o treime dintre întreprinderi se apreciază că le-a scăzut valoarea de piaţă a afacerii!”, a mai arătat vicepreşedintele CNIPMMR.

Speranţa în pasă neagră

Ca reacţie la efectele crizei economice, aproape 72 la sută dintre întreprinderi au procedat la reducerea cheltuielilor administrative, dar 57,5 la sută şi-au revizuit şi planurile de investiţii, iar 16,2 la sută şi-au redus producţia.

Însă în 31,6 la sută dintre societăţi nu au putut fi evitate reducerile de personal, iar în 22,4 la sută au fost şi reduceri de salarii. În ceea ce priveşte planurile de viitor, formulele pozitive includ îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii (44,3 la sută), lansarea de noi produse (42,5 la sută), extinderea pe noi pieţe (39,9 la sută) şi accesarea de fonduri europene (32 la sută).

Însă, în ciuda măsurilor dure luate deja până acum, nici viitorul nu pare a fi lipsit de pase negre. Astfel, aproape 15 la sută dintre întreprinzători apreciază că vor fi nevoiţi să recurgă la noi reduceri de personal, iar 7,9 la sută consideră că nu va putea fi evitată o restructurare a întreprinderii sau, în 10 la sută din societăţi, o externalizare a unor activităţi.

„Toate aceste semnale ar trebui să dea de gândit. În timp ce în sectorul de stat, pe bani publici, s-a mimat doar o restructurare sau o  reducere a cheltuielilor, mediul privat a fost cel ce a decontat aproape în totalitate costurile crizei: şomaj, reducerea afacerilor, falimente, blocaje financiare, cresc taxele, cresc accizele, sechestre, executări silite.

Trecem printr-un an al patimilor economice, greutăţile nu par a se fi sfârşit, iar până acum statul nu a făcut practic nimic pentru a uşura cu ceva situaţia. Singura strategie a fost la modul: Scapă cine poate! Iar cine scapă, să plătească mai mult!”, a concluzionat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.

Un fir de speranţă, ar fi acela că, în ciuda crizei economice, 18 la sută dintre întreprinzători au identificat noi oportunităţi de afaceri.

Dar să nu uităm că nu se face primăvară cu o floare, iar criza economică nu poate fi depăşită fără o strategie bazată pe dezvoltare şi nu pe jupuirea celor care încă au mai rămas în picioare.

Citit 712 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.