Coşul minim, de la teorie la practică. Valoarea traiului decent, pe înţelesul gălăţenilor

Coşul minim, de la teorie la practică. Valoarea traiului decent, pe înţelesul gălăţenilor
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Pentru un trai decent, o familie cu doi adulţi şi doi copii, dintre care unul sub 14 ani, poate cheltui 2.600 de lei, lunar, dacă locuieşte la oraş, şi 2.100 de lei, dacă locuieşte în mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării. Cel puţin aşa rezultă din statisticile prezentate în Decizia nr.7/018 a Comisiei de Insolvenţă la Nivel Central (CINC).

Pentru stabilirea acestor costuri, CINC a luat în calcul sumele şi cheltuielile prezentate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), nu pe cele oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS), valorile stabilite de prima dintre ele fiind mai mici... Teoretic, socotelile ţin cont de nevoile locative, necesităţile alimentare, necesităţile medicale, învăţământ şi instruire, inclusiv pentru cursuri de recalificare, transport către locul de muncă, instituţii de învăţământ şi medicale, îmbrăcăminte, asigurările obligatorii, amenzi şi obligaţii legale sau convenţionale de întreţinere.  

Una peste alta, valoarea coşului minim diferenţiat, pentru o familie care locuieşte la oraş, este de 797 de lei pentru fiecare adult; 587 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani şi 419 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

Valorile sunt mai mici pentru cei din mediul rural, respectiv de 644 de lei pentru fiecare adult; 473 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani; 339 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

Cam atât consideră specialiştii CINC că valorează un trai decent, construind acest coş minim ca pe o bază de calcul a pensiilor, ajutoarelor sociale şi a venitului minim garantat. 

Premisele sunt ca din venitul pentru un trai decent să se poate acoperi valoarea coşului minim, adică, să ne hrănim, să ne îmbrăcăm, să ne achităm utilităţile, şi, din ce rămâne, să ne distrăm…

Am cerut şi noi părerea gălăţenilor cu privire la acest indicator şi am obţinut răspunsuri care nu prea coincid cu cele ale experţilor. Iată câteva dintre ele.

„Eu sunt în şomaj, am fost angajată ca asistent medical. Împreună cu pensia soţului, avem 1.900 de lei. Cu banii aceştia abia ne descurcăm” - Maricica Decianu (foto 1). „Este prea puţin pentru o familie cu doi copii. După 38 de ani de muncă, nu ne ajung pensiile să trăim decent” - Emanoil Gheorghe, pensionar, (fără foto). „Nu se poate trăi cu o asemenea sumă” - Nicu Polli, pensionar (foto 3). „O familie nu poate trăi cu o asemenea sumă. Sunt bunică, văd la nepoţii mei. Au nevoie de îmbrăcăminte, încălţăminte, mai răcesc, numai câte siropuri şi medicamente cumperi. Îi mai ajut şi eu cum pot. Luna trecută, când s-au îmbolnăvit, pe lângă reţeta compensatorie, am mai dat 40 de lei” - Maria Julieta Năstase, pensionară (foto 2).

 

Citit 1872 ori Ultima modificare Duminică, 20 Ianuarie 2019 16:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.