* Prin economiile făcute prin zilele de concediu fără plată şi renunţarea la prime, administraţia portuară a ieşit pe plus cu 300.000 lei * Asta în condiţiile în care, anul trecut, profitul a fost de doar 26.000 lei! * Cifra de afaceri planificată pe 2009 a fost aproape atinsă, însă traficul de marfă este cu o treime mai mic decât se estimase iniţial * Ranfluarea epavei navei „Transilvania” bate pasul pe loc, în timp ce cota penalizărilor creşte *
Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (CN APDM) Galaţi va atinge în acest an o cifră de afaceri de 9,7 milioane lei, foarte aproape de ţinta propusă iniţial.
Mai mult, în ciuda crizei economice, compania va obţine un profit din exploatare de 300.000 lei, în condiţiile în care, la începutul anului, se prognoza un profit de doar 40.000 lei. Mai mult, anul trecut, profitul administraţiei porturilor a fost de doar 26.000 lei.
„Acest lucru se explică în special prin economiile făcute la fondul de salarii. Pe parcursul anului nu s-au mai acordat prime, dar au fost şi acele zece zile de concediu fără plată pe care le-a avut fiecare salariat”, a declarat Mihai Ochialbescu, directorul general al APDM Galaţi.
În prezent, compania are 138 de angajaţi, cu cinci mai puţini decât la începutul anului, scăderea fiind pe fondul unor pensionări sau al unor plecări voluntare. Câştigul mediu brut lunar pe salariat este la APDM Galaţi de 2.191 lei.
Dat fiind faptul că administraţia s-a încadrat în parametrii financiari stabiliţi, de Crăciun angajaţii vor primi şi câte o primă, echivalentul, în medie, a jumătate din venitul lunar.
Trafic sub capacitate
Chiar dacă APDM Galaţi nu are motive să se plângă de atingerea cifrei de afaceri planificate, asta nu înseamnă că operatorii portuari au stat în acest an pe roze.
Mai precis, până la sfârşitul anului, prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, administrate de APDM Galaţi, se va atinge un trafic total de 7,63 milioane tone marfă, în condiţiile în care iniţial se prognoza un trafic de 12,27 milioane tone marfă.
„Începutul anului a fost foarte greu, dar între timp traficul s-a mai revigorat, mai ales prin reluarea fluxului de materii prime către combinatul siderurgic. Şi din datele pe care le avem, aceste fluxuri se vor păstra cel puţin până în iulie, anul viitor”, a precizat directorul APDM Galaţi.
Strict prin porturile gălăţene, fluxurile de marfă au fost de 4,61 milioane tone marfă. Cea mai mare cantitate de marfă a circulat prin Portul Mineralier, ce a atins o cotă de 3,94 milioane tone.
La mare distanţă se află Port Bazinul Nou, cu 378.000 tone marfă rulate, Portul Docuri, cu doar 238.500 tone marfă, iar prin Unicom Oil Terminal au tranzitat 48.500 tone marfă.
Cu un trafic de doar 3.000 tone, Portul Comercial Galaţi rămâne în topul porturilor dunărene o prezenţă mai degrabă simbolică.
Ranfluare cu suspine
Pe partea de infrastructură portuară, lucrurile sunt departe de formula ideală. În 2009, pentru rafluarea epavei navei „Slatina”, aflată chiar pe marginea şenalului navigabil, în dreptul intrării în şantierul naval, nu s-au găsit fonduri la Ministerul Transporturilor.
„În 2010 vom insista pentru alocarea unor bani, măcar pentru asigurarea epavei la mal. Vechile sisteme de ancoraj - parâme, cabluri - sunt într-o stare jalnică şi trebuie neapărat intervenit pentru că dacă epava alunecă în şenalul navigabil vom vea probleme foarte mari”, a arătat directorul Mihai Ochialbescu.
Nici ranfluarea epavei navei „Transilvania”, din dreptul danelor 18-21 din Portul Comercial Galaţi, un proiect în valoare de 14,3 milioane lei, în care lucrările sunt executate de Superquatro Grup, nu merge cu mult mai bine.
Lucrările, începute în urmă cu un an şi trei luni, ar fi trebuit finalizate pe 23 octombrie, însă nu s-a reuşit decât scoaterea a aproximativ 30 la sută din epavă.
După cum v-am relatat în paginile ziarului nostru, nava a fost tăiată în mai multe bucăţi, dar din cauză că structura este foarte fragilă, în momentul în care se încearcă scoaterea din apă, tabla navei se rupe ca o foaie de hârtie.
„Se trage cu macaraua de o tablă de 200 tone şi se scoate la suprafaţă doar… o sută de kilograme. Nava este corodată, este ˝putrezită˝, poate că mai potrivită era realizarea unui batardou (DEX: o construcţie hidrotehnică, o incintă etanşă care permite evacuarea apei şi executarea în interiorul ei a unor lucrări), dar dacă firma respectivă a ales altă soluţie tehnică, îşi asumă acest lucru”, a arătat directorul APDM Galaţi.
Trebuie spus că plata contractului nu numai că se face la finalizarea lucrării, dar se aplică pentru întârziere şi o penalizare de 0,1 la sută din valoarea contractului pe zi.
Astfel, Superquatro Grup pierde 14.300 lei pe zi, ceea ce înseamnă că, până la sfârşitul anului, penalizarea ar putea fi de peste 850.000 lei!
Firma încearcă să evite acest lucru, nu este exclus să se ajungă şi la un litigiu comercial în instanţă, însă, potrivit conducerii APDM Galaţi, termenii contractului sunt foarte clari şi se aplică întocmai.
Firma a avansat luna ianuarie ca posibil termen de finalizare, dar în opinia specialiştilor de la APDM Galaţi sunt şase mici pentru respectarea acestuia.
