Comisia de dialog social din această lună, desfăşurată în Sala galbenă a Prefecturii Galaţi, a avut printre subiectele abordate şi bilanţul activităţilor de control desfăşurate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în primele nouă luni ale acestui an, pentru depistarea muncii la negru.
Conform datelor prezentate de inspectorul-şef al ITM, Viorel Dumitru, s-au înregistrat scăderi la aproape toate capitolele faţă de perioada ianuarie-septembrie 2018. Astfel, inspectorii ITM au efectuat 1.319 controale şi au dispus 1.988 de măsuri. Au fost depistaţi 47 de angajatori care foloseau muncă nedeclarată (de două ori mai puţini ca anul trecut) şi 88 de muncitori la negru, faţă de 152 în anul 2018. S-au aplicat, în total, 428 de sancţiuni, cu o valoare totală 1,774 milioane de lei, faţă de aproximativ 3 milioane de lei în perioada ianuarie-septembrie 2018.
Din cele 88 de persoane depistate, 11 aveau mai puţin de 21 de ani, iar una avea vârsta de peste 65 de ani. Cele mai multe cazuri de muncă nedeclarată au fost înregistrate în construcţii (33 în total, numai bărbaţi) şi 25 în alimentaţie publică şi confecţii textile, din care 22 erau femei. Au fost ocupaţii cu câte un singur... depistat, printre acestea numărându-se cele de spălător de vase, paznic, dispecer, cioban şi cosmetician. S-a înregistrat un caz de muncă la negru şi în administraţia locală, în cadrul unei primării din judeţ, unde o maşină aparţinând autorităţii locale era condusă de un şofer fără contract de muncă. „Într-o societate comercială şi în administraţie nu există activităţi pe prietenii. Prieteniile sunt în familie. Tot ce este fără contract de muncă este muncă nedeclarată”, a afirmat inspectorul şef Viorel Dumitru.
„Campania asta ar trebui pornită de sus în jos, pentru că am impresia că cei de sus, din guvern, din parlament, trăiesc în altă Românie”, a afirmat liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa Galaţi, Romică Gîrneaţă, care a apreciat iniţiativa calculării salariului minim pe economie pe baza coşului minim de consum pentru un trai decent.
În replică, oponentul său tradiţional, Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor, a spus că în toate ţările dezvoltate se calculează pe baza productivităţii muncii, nu pe coşul minim şi a dat ca exemplu Coreea de Sud, unde „singura boală profesională este boala muncii şi unde angajaţii fac ore suplimentare şi vin la muncă şi sâmbăta şi duminica pentru că aşa vor ei, nu pentru că îi obligă cineva”. „Oricum, fenomenul muncii la negru nu mai există ca importanţă, dacă ne uităm la numărul celor depistaţi din totalul angajaţilor. Procentul ar fi undeva la 0,002 la sută. S-a dus haiducia de la începutul anilor ’90”, a concluzionat şeful patronatelor gălăţene.
