* Lansarea zvonurilor potrivit cărora găinile româneşti sunt „stresate” au ca scop eliminarea fermelor autohtone de pe piaţă, susţine Ion Gavrilă, directorul SC Condor din Matca * Producătorul gălăţean de ouă are un efectiv de 189.000 de găini fericite sută la sută * Halele de producţie au fost modernizate la standarde europene printr-un program SAPARD * Încă 45.000 de puicuţe din Slovenia vor primi în câteva zile „buletin” de Matca *
Teoria aruncată pe piaţă de o organizaţie de protecţia animalelor, cum că găinile româneşti sunt crescute în condiţii improprii şi ca urmare transmit la ouă „hormonul stresului” este „o aiureală aruncată de unii ca să scoată fermele autohtone de pe piaţă”, consideră Ion Gavrilă, directorul general al SC Condor SA din Matca, unul dintre cei mai mari producători de ouă din ţară.
„La noi în ţară au mai rămas doar 85 de ferme tip Avicola. Şi sunt unii care ar vrea să le vadă şi pe astea închise, pentru că abia aşteaptă să se bage pe piaţă ouă din import”.
„În Polonia, de exemplu, sunt peste 1.000 de ferme! În Ucraina şi Rusia, cazărmile dezafectate au fost transformate în ferme de găini! Asta-i problema, cred că s-au găsit unii care s-au gândit să facă o diversiune!”, ne-a declarat directorul fermei gălăţene.
În prezent, SC Condor are un efectiv de 189.000 de păsări şi produce în medie, pe zi, cam 150.000 ouă. Cum piaţa tecuceană este prea mică, iar piaţa de la Galaţi este ocupată de producătorii brăileni, trei sferturi dintre ouăle produse la Matca merg direct la Bucureşti, la o firmă specializată pe distribuţia în marile reţele de supermarketuri.
Oul şi cartoful
În ciuda crizei economice, crescătorii de păsări s-au descurcat destul de bine până acum.
„E o vorbă: oul şi cartoful scot sărăcia din ţară! Oul e un produs de bază, ieftin, la îndemâna oricui. Anul trecut noi am încheiat cu un profit de aproape 1,8 miliarde lei vechi. Nu e mult, dar nici puţin. Marfa pleacă imediat, iar în 2009 ne-a mers chiar mai bine ca în 2008. Asta pentru că s-au aplicat pe piaţă şi normele europene”.
„În anii din urmă venea multă marfă din import - ne zăpăceau de cap! - dădeau la jumătate de preţ, că se mergea cu afaceri la negru, fără taxe, fără controale, iar noi rămâneam cu stocuri de nu ştiam ce să mai facem cu ele! Acum e mai bine, sunt norme europene, nu mai merge aşa, care după cum îi tună!”, a precizat directorul Ion Gavrilă.
Condiţii de milioane
Revenind la problema cu găinile „stresate”, oricum am da-o, directorul fermei gălăţene n-are de ce să-şi facă griji.
„La noi găinile sunt fericite sută la sută! Şi cum să nu fie fericite când am băgat 1,8 milioane de euro în amenajarea halelor! Şi dacă tot se pune problema cuştilor, clienţii noştri pot să fie liniştiţi. Cuştile noastre sunt nemţeşti, găinile au loc să se mişte, spaţiu unde să ouă, totul făcut după model european, cu proiect finanţat prin SAPARD”, explică directorul SC Condor.
Fermele de găini au termen 2012 pentru introducerea unui sistem european de producţie, însă la societatea din Matca modernizarea halelor s-a făcut încă de acum doi ani.
Într-adevăr, în hale găinile au condiţii ca la „hotel de cinci stele”: hrană formată din nutreţuri combinate după reţete atent gândite, apă proaspătă în permanenţă, sistem de eliminare a dejecţiilor, filtre pentru aer, temperatură constantă fie că este vară sau iarnă.
„După cum se vede, găinile noastre n-au de ce să fie stresate. Nici la sanatoriu n-ar fi avut condiţii mai bune!”, mai spune directorul SC Condor.
De altfel, se pregăteşte terenul pentru încă o generaţie de puicuţe. „Urmează să primim în câteva zile 45.000 de pui de o zi, din rasa Lohmann, din Slovenia”.
„De ce nu luăm din România? Păi, la noi, singurul producător era Avicola Bucureşti, dar din şase ferme a rămas doar cu una, la Codlea, iar acum nu face faţă comenzilor. În ultimii doi ani am luat doar pui din Slovenia, iar dacă am intrat în relaţie cu distribuitorul acesta, am rămas cu el în continuare”, a explicat directorul Ion Gavrilă.
Cât priveşte planurile pe 2010, singura nelinişte a crescătorilor de păsări este legată de preţul cerealelor. Şi cum o parte din nutreţuri mai vin şi din import, va mai conta şi modul în care leul se va „mişca” în raport cu euro.
