Două turte într-o turtă (publicitate)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Hai să-mi macini veşnicia,/ doamna mea moară de vânt...

şi să faci o turtă mare/ de la cer până-n pământ,

şi s-o dai la plecătoare,/ şi s-o dai la stătătoare,

să mănânce fiecare/ frumuseţe cântătoare

din senin, din întâmplare,/ din răspuns, din întrebare,

şi din zare până-n zare/... altfel, tremură şi moare!

După ce-mi termină timpul/ veşniciei (tot) mâncând,

macină-te şi pe tine,/ doamna mea moară de vânt...

fă-te turtă, dă-te celor/ care cântă în cais,

în salcâm şi-n plop şi unde/ le-am iubit şi le-am ucis...

şi hrăneşte-mi (ne)păsarea/ de-a (nu) şti să-mi cer iertare

celor ceste plecătoare,/ cestor cele stătătoare

n-astă viaţă lungă-scurtă,/ la mormânt şi la fereastră...

Două turte într-o turtă/ pentru veşnicia noastră!

Citit 10252 ori Ultima modificare Duminică, 05 Aprilie 2020 17:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.