* Eliminarea subvenţiilor şi facilităţilor la creditul agricol îi aduce pe micii fermierii pe marginea prăpăstiei * Legea lui „nu se continuă”: adio subvenţii pentru energie, pentru producţie, pentru tratamente, pentru motorină * „Aşa cere UE”, se justifică Ministerul Agriculturii, fără a oferi concret nimic în schimb * Estimări pesimiste: producţia autohtonă de legume şi fructe se va înjumătăţi, micile ferme vor fi decimate şi se vor înregistra creşteri ale preţurilor şi importurilor *
Producţia gălăţeană de legume se va reduce drastic în acest an, ca urmare a eliminării subvenţiilor pentru fermieri şi a facilităţilor la acordarea creditului agricol.
„După un an de criză, pe o piaţă care încă nu funcţionează aşa cum ar trebui, producătorii de legume rămân şi fără ajutoarele care, pentru unii dintre ei, erau vitale. Ne aşteptă un an greu şi din păcate, pentru mulţi legumicultori ar putea fi şi ultimul…”, ne-a declarat Mircea Croitoru (FOTO 1), preşedintele Grupului de Producători - Asociaţia Legume-Fructe Matca.
Potrivit unor estimări, producţia autohtonă s-ar putea înjumătăţi în acest an, cu consecinţele de rigoare în creşterea importurilor şi a preţurilor!
Situaţia este atât de gravă, încât legumicultorii nu exclud varianta de a ieşi în stradă pentru a încerca să determine autorităţile să adopte o politică agricolă mai coerentă!
„Portiţele de scăpare” rămân închise
La Matca, legumicultorii au început deja să pregătească serele, răsadurile sunt şi ele de-o şchioapă, însă oamenii sunt mai pesimişti în ce priveşte vremurile ce vor veni.
Din acest an s-au tăiat aproape toate formele de ajutor de care beneficiau prin facilităţile de tranziţie acordate României după aderarea la UE.
Până acum, pentru legumele produse în serele încălzite se acorda o subvenţie de 600 lei/tonă şi un ajutor de 35 la sută din costurile cu energia electrică şi termică consumată.
De asemenea, la legumele de câmp se acordau subvenţii cuprinse între 150 lei şi 300 lei pe tonă şi de 160 lei până la 350 lei la tona de fructe.
S-a terminat şi cu subvenţia de un leu la litrul de motorină, cu subvenţionarea tratamentelor fitosanitare şi cu subvenţiile de 350 - 700 de lei la hectar pentru irigaţii! E jale!
„Ni s-a zis că, gata, atât ne-a lăsat UE să dăm la fermieri. De la Ministerul Agriculturii ni s-a spus că o să vadă, poate găseşte alte forme de ajutor. Numai că, deocamdată, numai vorbe. De tăiat s-a tăiat, dar nu s-a pus nimic în loc”, a arătat Mircea Croitoru, preşedintele grupului de legumicultori din Matca.
Culmea, normele UE nu exclud susţinerea fermierilor, mai ales în actualele condiţii de criză, şi, teoretic, statul român are, de exemplu, posibilitatea de a acorda un ajutor de minimis de până la 15.000 euro/fermă, însă dacă în prezent în formele de sprijin legea lui „nu se continuă” este aplicată punct cu punct, eventualele „portiţe de scăpare” pentru agricultori rămân bine închise.
Ameninţaţi cu dispariţia
Colac peste pupăză, din acest an nici creditele agricole nu vor mai putea fi contractate în condiţii ceva mai relaxate.
„Ce o să se întâmple? După ce că oricum eram în dezavantaj faţă de fermierii din alte ţări, acum fermierii străini o să ia credite cu dobândă de 3-4 la sută - că olandezul sau francezul ştie să aibă grijă de agricultură - românul o să ia credit pentru castraveţi ca şi cum ar face avioane, cu 15-20 la sută!”, mai spune reprezentantul legumicultorilor.
Cele mai expuse vor fi micile exploataţii şi fermierii care nu s-au afiliat, dintr-un motiv sau altul, unui grup de producători. Costurile acestora, indiferent că e vorba de seminţe, tratamente, îngrăşăminte, energie, vor fi maxime în condiţiile în care capacitatea lor de a obţine un preţ bun pe piaţă pentru producţia lor este minimă.
Unii dintre producători nu-şi vor putea acoperi nici măcar cheltuielile, ceea ce înseamnă, automat, dispariţia de pe piaţă.
Revendicări „cu furca” în mână
Nemulţumirile în rândurile agricultorilor se amplifică, iar federaţia Agrostar, căreia îi este afiliată şi Grupul producătorilor legume-fructe din Matca, nu exclude declanşarea unor acţiuni de protest.
Chiar în aceste zile este programată o întrunire a Biroului Executiv al federaţiei agricultorilor şi cel mai probabil se va fixa şi calendarul protestelor.
„Din păcate, asta e situaţia. Se pare că altfel nu se poate. Dacă se doreşte se ajungă la manifestaţii de stradă, la blocări de drumuri ca în Grecia sau Franţa, atunci o facem şi pe asta. Pentru combinatele petrochimice se poate da gaze la preţuri mici, pentru fermierul care are o seră ˝stai să mai vedem˝”.
„La unii mari li se taie datorii de miliarde, dar la talpa ţării se taie şi ăia 60 de bani cât se dădea la un kil de roşii!”, îşi varsă oful preşedintele grupului de producători.
După socotelile legumicultorilor, fără o intervenţie fermă în sprijinul agricultorilor, producţia totală de legume şi fructe anul viitor va fi cu 50 la sută mai mică decât anul trecut.
„Şi aşa, la noi, importurile de legume şi fructe reprezintă cam 70 la sută din consumul intern. Aşa că ele pot creşte în viitor la 80-85 la sută! Or să profite ăia de afară”.
„Turcii, că sunt mai aproape, dar şi din ţările europene. Ce nu o să le placă lor, o să trimită în România, cum se întâmplă şi cu alte produse, şi or să ia şi prime de export pentru asta!”, mai spune mătcaşul.
Fonduri cu iţe încâlcite
O altă amărăciune a legumicultorilor este aceea că, deşi se găsesc destui să dea lecţii şi să spună că, „…uite, aţi avut trei ani să vă pregătiţi, de ce nu sunteţi fermieri europeni”, mai puţini sunt conştienţi de iţele birocratice de care oamenii trebuie să treacă.
„Te împotmoleşti şi la primărie, şi pe la consultanţă, azi se zice una, mâine se zice alta. Unde mai pui că până se pune ceva în mişcare durează. Şi să nu credeţi că oamenii nu vor să acceseze fonduri europene”.
„Dar, uite, anul trecut, pe Măsura 1.4.1., de exemplu, ce se referea la dezvoltarea fermelor de subzistenţă, aşa s-au mai încurcat lucrurile, că abia vreo 30 din comună au reuşit să depună dosare, când puteau să fie măcar 100”.
„Asta în condiţiile în care anul acesta se pare că vor fi cam 1.000 de dosare depuse. Dar nu va mai fi aceeaşi socoteală. Anul trecut au fost nişte costuri, anul acesta sunt altele, unde mai pui că pe măsura asta va fi şi selecţie şi preselecţie”, arată preşedintele Asociaţiei legume-fructe Matca.
Şi deşi piaţa internă e invadată de „turcisme”, să nu credeţi că legumele şi fructele gălăţene nu au căutare. De produsele mătcaşilor se interesează şi nemţii, şi ruşii, şi francezii.
Desigur, aici e vorba de cantităţi mari, comenzi pe care numai un grup de producători sau o mare societatea agricolă le poate onora. Dar, după cum spuneam, aici e vorba şi de preţurile produselor, şi de costurile de producţie, un echilibru care la noi este foarte fragil.
Când vine cineva din afară şi vede solariile mătcaşilor se minunează şi spune că aşa ceva nu se vede oriunde. Dar se pare că şi în cazul legumicultorilor, după cum se iau în seamă problemele lor la nivelul autorităţilor, se aplică vorba care spune că „nimeni nu-i profet în ţara lui”.
