* Din cele 78.000 ha declarate de fermieri drept distruse de gerul iernii, doar 2.712 ha au fost cu adevărat compromise *
Chiar dacă în decembrie anul trecut se prefigura o veritabilă apocalipsă în agricultura gălăţeană, 78.000 ha de culturi fiind declarate de fermieri ca fiind calamitate din cauza gerului năprasnic, în cele din urmă s-a dovedit că lucrurile nu sunt chiar atât de negre.
„Într-adevăr, suprafaţa declarată de agricultori drept calamitată era foarte mare, aproape trei sferturi din suprafaţa însămânţată în judeţ. Din februarie, momentul în care aceste culturi ies în vegetaţie, s-au făcut verificările în teren”.
„Şi, din totalul înregistrat iniţial s-a constat că doar pe 2.712 ha culturile au fost calamitate”, a declarat Violeta Nanu, directorul coordonator al DADR Galaţi.
De exemplu, din suprafaţa totală de 65.614 ha înfiinţată în toamnă cu grâu, suprafaţa calamitată a fost de 1.036 ha. Cele mai mari pierderi au fost la rapiţă, unde din 30.479 ha de culturi au fost calamitate 1.475 ha.
Pierderile la orz şi orzoaică au fost pe 201 ha din 10.208. Pierderile mai greu de recuperat vor fi la viţa-de-vie, unde pe unele suprafeţe din comune precum Matca, Iveşti, Nicoreşti, Fârţăneşti, gerul „a ars” o treime din culturi.
Excesele fermierilor în declararea culturilor calamitate are, totuşi, o explicaţie.
„Când a dat îngheţul, după lege fermierii au avut termen cinci zile pentru a declara calamitatea”.
„Agricultorii nu au ştiut exact cât din recoltă a fost afectată şi, atunci, mulţi au mers pe principiul de a declara calamitat, tot lăsând ca pierderile efective să fie stabilite în momentul constituirii comisiei de verificare”.
„Fermierii procedează aşa pentru că, într-adevăr, cu exactitate nu se poate spune cât din cultură este afectată, dar trebuie făcută acea declaraţie într-un timp foarte scurt, pentru obţinerea unor eventuale despăgubiri de la firmele asiguratoare”, a arătat directoarea DADR Galaţi.
Fermierii care au suferit pierderi ar putea primi ajutor de la stat numai dacă zona din care fac parte ar fi declarată de Guvern zonă calamitată. Dar acest lucru, date fiind constrângerile bugetare, este destul de puţin probabil să se întâmple…
Până una, alta, agricultorii speră să-şi mai acopere din pagubă prin înfiinţarea unor noi culturi pe suprafeţele afectate.
Astfel, din cele 2.712 ha aflate în discuţie, 1.169 ha vor fi cultivate cu porumb, 917 ha cu floarea-soarelului şi 546 ha cu orz şi orzoaică. Unii îşi încearcă norocul cu mazărea (60 ha), iar pe 20 ha s-a cultivat muştar.
