Nu mai puţin de 18.989.262 de metri cubi de apă, adică 51,94 la sută din volumul furnizat de Apă Canal anul trecut, nu au adus venituri societăţii.
Jumătate din această cantitate nu a fost facturată, deoarece reprezintă consumul tehnologic autorizat.
Restul, adică pierderile, se regăseşte, din păcate, în solul Galaţiului, la consumatorii frauduloşi şi în erorile de măsurare ale aparatelor.
Nu se poate spune că stăm mai prost sau mai bine decât alte oraşe. De exemplu, oraşe ca Huedin, Dej sau Turda ne depăşesc cu un volum de apă care nu aduce venituri de 57-60 la sută.
Nu ne comparăm, însă cu Mediaş, Târgu Jiu ori Cluj Napoca, unde apa fără preţ se încadrează între 25 şi 45 la sută din cea furnizată în sistem.
La şedinţa de joia trecută, aleşii locali au aprobat cota corespunzătoare pierderilor de apă din sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare, urmare a implementării modulului “Apa care nu aduce venituri - NRW” din cadrul proiectului ISPA FOPIP.
Astfel, a fost votat un consum autorizat nefacturat (consum tehnologic) de 23,66 la sută – mai mic cu aproape două procente decât în 2009 - şi un volum de pierderi de apă de 26,35 la sută, cu doar câteva sutimi mai mic decât anul trecut.
„Apa care nu aduce venituri”
Potrivit documentelor Apă Canal, în 2009, volumul de apă furnizat în sistem a fost de 36.562.576 de metri cubi. Doar 48,06 la sută, adică 17.573.314 de metri cubi au fost facturaţi şi reprezintă apa care aduce venituri societăţii.
Pierderile de apă se ridică la 9.805.873 de metri cubi, adică 26,82 la sută.
Consumatorii frauduloşi au „înghiţit” 212.768 de metri cubi, iar peste 800.000 de metri cubi au fost erori de măsurare şi prelucrare a datelor.
Pierderile reale, din conductele de distribuţie şi transport, din rezervoare şi de pe branşamente până la apometru, sunt de 8.793.004 metri cubi. Aşa arată „bilanţul apei” în 2009.
Reţea de distribuţie… critică
Indicatorii de performanţă ai Apă Canal reclamă că reţeaua de distribuţie se află în stare critică şi impune măsuri de reabilitare urgentă. În documentele care însoţesc hotărârea Consiliului Local, se arată că Apă-Canal are în prezent în derulare Măsura ISPA „Reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare şi construcţia noii staţii de epurare apă uzată în Galaţi”.
„În urma implementării modulului pentru reţeaua de distribuţie apa potabilă a municipiului Galaţi a rezultat că 54,90 la sută din aceasta este amortizată şi nu mai prezintă siguranţă în exploatare”.
„Coroborată cu variaţiile de temperatură a apei, de la +2 grade Celsius la +25 de grade Celsius, în conducte şi natura terenului specific municipiului (loessoid macroporic sensibil la umezire) conduce la pierderi de apă cu afectarea stabilităţii construcţiilor, domeniului public şi a celorlalte reţele edilitare. Aceasta impune găsirea şi atragerea de urgenţă a fondurilor necesare pentru reabilitare”, se arată în documentele societăţii.
Strategii
Se transformă Galaţiul într-o Atlantidă? Directorul Tehnic de Producţie al Apă Canal, Niţă Podaru, ne-a asigurat că nu e cazul. Potrivit lui Niţă Podaru, societatea are deja o strategie de reducere a „apei care nu aduce venituri” şi derulează o serie de măsuri.
Este vorba despre „implementarea sistemului de management al pierderilor, înlocuirea reţelei de distribuţie cu durata de viaţă expirată prin promovarea de proiecte cu atragerea de fonduri de la bugetul local, de stat şi fonduri externe, monitorizarea reţelei de distribuţie cu echipa de detectare a pierderilor existentă la nivelul societăţii, prin dotarea acesteia cu autolaboratorul pentru diagnoza reţelei şi depistarea pierderilor.
Laboratorul achiziţionat prin fonduri ISPA va conduce la îmbunătăţirea acţiunii depistării pierderilor în timp real şi eliminarea acestora în faza incipientă şi implicit la reducerea costurilor operaţionale”, susţine Apă Canal.
