Președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Robert Aurelian Șova, a fost prezent, ieri, la Galați, la invitația președintelui filialei locale a CECCAR, Elena-Ecaterina Chivu. Am profitat de ocazie pentru a-i solicita un interviu despre trecutul, prezentul și viitorul asociației.
- Domnule Șova, ați venit la Galați la doar câteva zile după ce CECCAR a marcat o cifră specială în existența sa. Cum se vede din interior această aniversare de 100 de ani?
- Este un moment aniversar cu care noi, ca profesie, ne mândrim și cu care România ar trebui să se mândrească, pentru că țările care au putut să sărbătorească centenarul profesiei contabile reglementate, sau care vor avea această ocazie în perioada imediat următoare, sunt foarte puține.
- Chiar, câte țări sunt în acest club select?
- La nivel global, cam toate țările din G7 au profesia contabilă reglementată. Deci, vorbim de o corelație evidentă între reglementarea profesiei contabile și performanța economică a țării. Acum 100 de ani, aveau profesia reglementată Imperiul Britanic, Italia, Germania, Statele Unite, forțele economice ale vremii. Acum, cu această ocazie, am descoperit un fapt foarte interesant din istoria noastră, că, de fapt, primele demersuri de înființare au fost înainte de Primul Război Mondial. În 1906, Asociația Absolvenților Școalelor Superioare Economice au lansat ideea necesității reglementării acestei profesii. Prin 1913, s-a mers mai departe și chiar a fost elaborat un model de statut. Iar cu ocazia ocupației germane din Primul Război Mondial, unul din primele lucruri pe care le-a făcut administrația de atunci a fost să întrebe unde este corpul de experți contabili. În arhivele naționale ar exista un document prin care administrația Marghiloman ar fi reglementat cumva corpul, dar cum această administrație nu a fost recunoscută pentru că regele n-a semnat pacea, s-a pierdut urma. Am avut șansa că am avut oameni deschiși la minte și, în 1921, cu ajutorul lui Trancu-Iași, care era atunci ministrul Muncii, guvernul Averescu a reușit să elaboreze legea și să fie aprobată în Parlament și promulgată de către Regele Ferdinand la 13 iulie 1921.
Suntem mândri că suntem o profesie care a contat și contează pentru România. Generația noastră se poate mândri și ea cu faptul că, în perioada 2019-2020, președintele organizației europene care tutelează profesia a fost un coleg al nostru, Florin Toma. Am reușit să ne ridicăm la nivelul înaintașilor noștri și să fim recunoscuți nu numai la nivel național, ci și internațional.
Cred că antreprenorii, cel puțin după perioada asta de criză în economie, au început să înțeleagă din ce în ce mai bine ce înseamnă să lucrezi cu profesioniști și chiar, cu schema de ajutor HoReCa, profesionistul contabil a fost introdus în această ecuație tocmai ca un garant al unor raportări corecte pentru obținerea ajutorului de stat.
- Ne-ați vorbit despre trecut, despre prezent. Cum se vede viitorul?
- Viitorul înseamnă transformare digitală, înseamnă și transformarea profesiei contabile, ca a tuturor profesiilor. Faptul că prietenul nostru, calculatorul, va face această activitate repetitivă, obositoare și mai puțin plăcută ne dă șansa ca noi să ne concentrăm pe activitatea care aduce cu adevărat valoare adăugată către antreprenor, și anume, să explicăm pe limbajul antreprenorilor ceea ce scriem noi, prin cifre, în situațiile financiare. Și activitatea de conformare este importantă, dar trebuie să înțelegem că, pe lângă obligațiile contractuale pe care le avem cu clienții noștri, avem și o obligație vizavi de respectarea sau susținerea interesului public, pentru că autoritatea statului român ne-a declarat autoritate de utilitate publică. Avem, cumva, un statut special și iată, revin la subiectul HoReCa, s-a simțit nevoia ca acele cifre să fie cumva certificate de specialiști, indiferent dacă contabilitatea a fost ținută de specialiști sau nu. Pentru că se mai întâmplă ca unii antreprenori să nu gândească businessul în cost de oportunitate, ci doar în cost financiar, și să plătească mai ieftin neprofesioniști.
- E o boală mai veche a antreprenorilor români și, din păcate, încă larg utilizată, să plătească ieftin pentru muncă pe măsură.
- Da, exact, dar cred că una dintre oportunitățile pe care le-am avut noi, ca profesie, în această perioadă de pandemie a fost faptul că antreprenorii au început să descopere ce înseamnă să lucreze cu profesioniști.
- Cum a trecut mediul contabil peste pandemie?
- A trecut foarte bine. La nivel internațional, profesia contabilă a fost prima care a reacționat. S-a creat imediat o sursă de informație pentru COVID-19, unde s-au publicat bune practici, studii legate de modul în care mediul economic trebuie să reacționeze, pentru că normele contabile au rămas cam aceleași. Și noi, în România, am reacționat destul de repede. La o lună și ceva am deschis o platformă de informare, în care am adus nu numai soluții culese pe plan intern, dar și ceea ce se făcea la nivel internațional. Pentru că am înțeles că rolul nostru în asigurarea rezilienței businessurilor este unul foarte important. Și am fost întotdeauna alături de antreprenori. Că a fost șomajul tehnic, că au fost tot felul de scheme de ajutor, tot contabilul a fost profesionistul la care antreprenorul a apelat.
