* Astăzi, directorul Apă-Canal, Gelu Stan *
Gelu Stan are o experienţă de 26 de ani în industria navală, iar pe ultimii 6 şi i-a petrecut la cârma Şantierului Naval Damen din Galaţi, scoţând profituri anuale de milioane de dolari.
La sfârşitul lui 2008, în buza crizei economice, când constructorul naval gălăţean mergea deja în pierdere, Gelu Stan a părăsit compania. Nu şi domeniul.
A rămas directorul general executiv al Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Nave (ANCONAV).
În această calitate reprezintă România la Bruxelles, în CESA – Community of European Shipyards Associations (Comunitatea asociaţiilor europene a constructorilor de nave, n.r.).
În februarie 2009 a fost învestit de Consiliul Local în funcţia de director general al societăţii edilitare de alimentare cu apă şi de canalizare, Apă-Canal SA.
Nu era prima dată când lucra cu legislativul local. Ani la rând a fost consilier local PSD şi a deţinut preşedinţia Comisiei de buget-finanţe a Consiliului, tot partidul fiindu-i sprijin pentru numirea la Apă-Canal.
Primul an cu profit
Când a sosit la Apă-Canal, societatea se afla într-o stare jalnică.
„Apă-Canal încheiase anul 2008 cu o pierdere de 10 milioane de lei. Consiliul Local a majorat capitalul societăţii cu 3,5 milioane de euro, pentru a acoperi această pierdere şi pentru a începe anul 2009 de pe zero”, a declarat Gelu Stan.
Rămâneau, însă, de recuperat creanţe şi de plătit datorii. Populaţia acumulase restanţe uriaşe către Apă-Canal şi, la rândul său, Apă-Canal avea debite imense către principalii furnizori: ArcelorMittal Galaţi, care îi livra apă brută, şi Electrica, ce alimenta cu energie uzinele de apă.
Pentru a remedia situaţia, Gelu Stan a recurs la o soluţie extrem de nepopulară, pe care Primăria nu o îngăduise până atunci, din motive electorale: a oprit furnizarea de apă către asociaţiile de proprietari cu datorii, pentru a-şi recupera banii.
Măsura a generat o polemică între Apă-Canal şi consumatori, care susţineau, pe bună dreptate, că oprirea apei îi afectează şi pe mulţi gălăţeni care îşi plătesc întreţinerea, dar şi între Apă-Canal şi Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Galaţi, care a avertizat societatea că nu le asigură o cantitate suficientă de apă, la cisternă, consumatorilor cărora le taie apa de la robinet.
În ciuda acestor controverse, Apă-Canal a reuşit să recupereze de atunci 4 milioane de lei de la datornici, adică 12 la sută din volumul total de restanţe şi penalităţi acumulate de gălăţeni de-a lungul anilor.
Apă-Canal şi-a putut achita astfel şi propriile datorii către ArcelorMittal Galaţi şi Electrica, rămânând doar cu penalităţile istorice (1,9 milioane de lei către furnizorul de apă brută şi 3,1 milioane către furnizorul de energie).
Acum, mai are de recuperat de la populaţie 29 de milioane de lei, dintre care 20 de milioane reprezintă debitul de bază şi 9 milioane reprezintă penalităţile şi majorările de întârziere aplicate de societate.
În paralel cu programul de recuperare a creanţelor de la populaţie, Gelu Stan a redus cheltuielile materiale ale societăţii.
De exemplu, a montat GPS-uri pe maşinile Apă-Canal pentru a monitoriza îndeaproape activitatea şoferilor, iar consumul de carburant s-a înjumătăţit.
„Din 14 tone de combustibil pe lună, acum se consumă numai 7 tone”, a spus Gelu Stan.
A oprit angajările, a redus orele suplimentare şi a crescut productivitatea muncii. Pentru prima dată după mulţi ani, Apă-Canal a încheiat anul 2009 cu un profit brut de 1,9 milioane de lei.
Apă-Canal vrea să devină operator regional
Acum, Apă-Canal este pe punctul de a obţine prelungirea cu un an a proiectului de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare din Galaţi, evaluat la 60 de milioane de euro şi finanţat de Uniunea Europeană prin Programul ISPA.
Termenul iniţial de finalizare a lucrărilor, 31 decembrie 2010, ar fi fost insuficient şi, în lipsa acordării unei prelungiri, Apă-Canal şi Consiliul Local ar fi fost nevoite să plătească de la bugetul oraşului continuarea lucrărilor după 1 ianuarie 2011.
În paralel, Apă-Canal lucrează la un alt proiect, de transformare a societăţii edilitare în operator regional, care să asigure serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare nu numai în municipiul Galaţi, ci şi în alte 21 de localităţi din judeţ.
Pentru a atinge acest statut, Apă-Canal are nevoie de cel puţin doi ani şi de 130 de milioane de euro, bani pe care i-ar putea primi tot de la Uniunea Europeană.
Gelu Stan are două surse de venit
Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit.
De când a devenit directorul general al societăţii Apă-Canal, Gelu Stan a ridicat aceeaşi leafă: 5.400 de lei pe lună.
În ciuda performanţelor pe care le-a bifat – a crescut încasările de la populaţie şi a scos profit în primul an de activitate – nu şi-a acordat nicio primă.
El mai are o singură sursă de venit, dar privată. Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, este încadrat cu 5.800 de lei pe lună la ANCONAV, unde deţine poziţia de director general executiv.
„Fac activitatea asta, de director executiv, pentru că reprezint România la Bruxelles. Când mă duc la Bruxelles, îmi iau concediu (de la Apă-Canal, n.r.) de 3-4 zile”, a spus Gelu Stan.
Revenind la Apă-Canal, societatea edilitară de distribuţie a apei potabile are acum 958 de angajaţi. Salariul minim din unitate este de 792 de lei, iar salariul mediu este de 1.800 de lei.
