Aproape două treimi dintre antreprenori sunt favorabili creșterii salariului minim pe economie, relevă un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), din care fac parte și patronatele gălățene. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri consideră că soluția cea mai potrivită ar fi creșterea salariului minim brut, însoțită de o scădere a poverii fiscale la nivelul angajaților.
Întrebați fiind pe care dintre scenariile pentru creșterea salariului minim brut în anul 2022 îl consideră aplicabil, potrivit sondajului realizat de CNIPMMR, antreprenorii au răspuns astfel: să rămână la nivelul actual - 33,3 la sută; creşterea salariului minim cu peste 200 de lei - 22,2 la sută; creşterea salariului minim cu 100 de lei, de la 2.300 de lei la 2.400 de lei - 18,5 la sută; creşterea salariului minim cu 200 de lei, de la 2.300 de lei la 2.500 de lei - 15,7 la sută; creşterea salariului minim cu 150 de lei, de la 2.300 de lei la 2.450 de lei - 10,3 la sută.
Prezent la Galați, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a declarat pentru ”Viața liberă” că, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social din cursul săptămânii trecute, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, patronatelor și sindicatelor, a fost prezentată din partea patronatelor o propunere de creștere etapizată, în următorii trei ani, a salariului minim până la nivelul de 3.000 de lei brut (actualul nivel din construcții - n.r.), dar cu păstrarea contribuțiilor sociale la nivelul sumei de 2.300 de lei, cât este în prezent salariul minim brut.
"În prezent, ni se pare fezabilă, ca primă etapă, o creștere a salariului minim brut la 2.500 de lei, cu contribuțiile înghețate la nivelul de 2.300 de lei. Practic, la oameni ar ajunge 1.600 de lei față de aproape 1.400 de lei, cât este în prezent salariul minim net. Ideea este să înghețăm aceste contribuții pentru a nu păcăli oamenii, să le spunem că mărim salariul cu 200 de lei, dar jumătate din această sumă să ajungă la stat. Asta pentru că, dacă am mări salariul brut actual cu un procent undeva între 8 și 9 la sută, cu actualul nivel al contribuțiilor s-ar ajunge la o creștere reală de doar 100 de lei, adică doar undeva la 4 la sută din mărirea declarată și nu s-ar acoperi cu banii aceștia nici măcar inflația, care acum este de 5,3 la sută", a explicat președintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Acesta a precizat că poziția patronatelor este, în linii mari, apropiată de cea a sindicatelor.
"Nici sindicatele nu au solicitat mai mult, dar am văzut din prezentările lor că nu agreau neapărat înghețarea contribuțiilor, pentru că acest lucru ar putea afecta mai târziu la calcul pensiile. E și acest lucru adevărat, dar să nu uităm că oamenii ar lua mai mult acum, într-un moment în care creșterile de prețuri, la energie, de exemplu, îi afectează în mod imediat. Oricum, poziția noastră este că aceste creșteri ale salariului minim ar trebui să fie doar o componentă dintr-un demers mai amplu la nivelul strategiilor economice, al programelor de finanțare cu fonduri europene etc., în sensul retehnologizării și creșterii competitivității la nivelul IMM-urilor", a mai arătat reprezentantul patronatelor.
În acest sens, potrivit sondajului realizat de CNIPMMR referitor la principalele bariere care nu ar permite o creștere a salariului minim brut pe țară din anul 2022, cei mai mulți dintre antreprenori (59,3 la sută) consideră că principala piedică o constituie scumpirile din ultima perioadă (energie electrică, gaz etc) și impactul lor în activitatea societății. Aproape 50 la sută dintre întreprinzători văd o piedică în lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă (de ex: kurzarbeit), iar 36 la sută dintre repondenți au amintit de costul prea ridicat al resurselor umane. Nu în ultimul rând, piedici în creșterea salariului minim sunt lipsa fondurilor europene care să asigure creșterea competitivității (aspect amintit de 33,3 la sută dintre întreprinzători), lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri (30,6 la sută), dar și existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor (15,7 la sută).
