Dobânzile au o singură direcție: în sus

Dobânzile au o singură direcție: în sus
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Creșterea inflației, care în scurt timp va fi formată din două cifre, a provocat majorarea dobânzilor, care are efect negativ atât asupra populației cât și a companiilor.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 3,56 la 3,57%, valoare care nu a mai fost atinsă din februarie 2014. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,76 la 3,77%, nivel care se mai înregistra la începutul lui octombrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,91 la 3,92%.

Un raport al Băncii Transilvania anticipează „posibilitatea ca rata de dobândă de referință să crească spre 3,50% la finalul anului curent și 4,25% în primul trimestru din 2023". Raportul arată că „băncile centrale (atât din statele dezvoltate, cât și din țările emergente și în dezvoltare) au semnalat o recalibrare a așteptărilor cu privire la deciziile de politică monetară, în sensul unei normalizări mai agresive, pentru contracararea presiunilor inflaționiste".

Indicele ROBOR la trei luni ar putea crește spre 5% la sfârșitul anului, evoluție care se va răsfrânge asupra indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este în prezent calculat la 1,17%. În opinia analiștilor, indicele ar urma să urce spre 4% în prima jumătate a anului viitor.

Pentru a menține evoluția economiei în teritoriu pozitiv și a stopa tentativele de depreciere a leului, BNR a înăsprit politica sa monetară, dar a ridicat dobânda-cheie la valori sustenabile pentru cei care plătesc credite. Astfel, dacă în România rata este de 2,5%, în Cehia ea se ridică la 4,5%, la 2,9% în Ungaria sau la 2,75% în Polonia

Evoluția leului din perioada analizată a fost influențată de apetitul pentru risc din piețele externe, care s-a mișcat în funcție de informațiile venite de la granița Ucrainei cu Rusia.

După un început de săptămână la 4,9455 lei, cursul euro a scăzut miercuri la 4,9405 lei, minim al ultimelor cinci luni. Perioada a fost încheiată la 4,9445 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,94 – 4,946 lei iar piața s-a închis la 4,943 lei.

Euro a fluctuat în perioada analizată în culoarul 1,13 – 1,1395 dolari iar piața americană s-a închis vineri la 1,1323 dolari. Cursul monedei americane, care este considerată drept un refugiu la fel ca și yenul japonez, francul elvețian sau metalul galben, s-a mișcat între 4,3406 și 4,3702 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,3516 lei.

Cursul monedei elvețiene, care s-a apreciat vineri la 1,043 – 1,048 franci/euro, a fluctuat între 4,6929 și 4,7269 lei.

Lira sterlină a crescut vineri la 1,1967 – 1,2009 euro, după ce inflaţia din Marea Britanie a crescut în ianuarie la 5,5%, maxim al ultimilor 30 de ani. Evoluția ar putea determina Banca Angliei să decidă o nouă majorare a dobânzii sale de politică monetară, cu 0,25 sau cu 0,5 puncte procentuale. Pe acest fond, media lirei a urcat de la 5,8879 la 5,9240 lei.

Cererea de metal galben s-a majorat în ultimele săptămâni iar uncia a urcat vineri până la 1.899 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la 258,8389 la 264,3604 lei.

Criptomonedele au intrat într-un con de umbră, iar bitcoin a scăzut duminică dimineață la 38.080 dolari, în timp ce ether a atins un minim de 2.605 dolari.

Analiza cuprinde perioada 14 – 18 februarie.

Citit 626 ori Ultima modificare Duminică, 20 Februarie 2022 19:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.