Conform bilanțului Direcției Silvice Galați, începând din anul 1991, în județul Galați au fost retrocedate 16.532 de hectare de fond forestier, pe baza legilor funciare. Cea mai mare parte dintre acestea a ajuns la persoane fizice, respectiv 15.895 ha, reprezentând 96 la sută din suprafața totală. 550 de hectare au trecut în proprietatea UAT-urilor (3 la sută), iar 77 de hectare au fost retrocedate unor unități de cult-învățământ (1 la sută), reiese din datele furnizate de Direcția Silvică Galați. În 2021, nu s-a retrocedat nici măcar un singur hectar.
Retrocedările s-au făcut în baza a trei legi funciare. Prima dintre ele, Legea 18/1991, permite retrocedarea unor suprafețe de până la un hectar. Sunt cazurile care fac și cele mai multe probleme, conform surselor noastre. Sunt suprafețele cele mai fărâmițate, uneori fâșii late de 1-2 metri, de multe ori fără dezbatere succesorală și cu foarte mulți proprietari. 20.000 de persoane au primit terenuri forestiere pe baza acestei legi, pe o suprafață de 5.287 ha - aproape o treime din totalul retrocedărilor.
Un al doilea act normativ este Legea 1/2000, pentru suprafețe de maximum 10 ha, în baza ei fiind retrocedate 3.245 de hectare (20 la sută din total).
Urmașii moșierului Bolnavu și ai generalului Eremia Grigorescu, în top
Pentru a treia lege, 247/2005, se retrocedează până la maximul suprafeței deținute anterior. Până acum, în baza ei, s-au retrocedat 7.990 de hectare, 48 la sută din volumul total din 2021. În Galați au fost 18 cazuri cu suprafețe mai mari de 100 de hectare fiecare și care au totalizat 4.800 de hectare, o treime din toată suprafața retrocedată. Două persoane, moștenitoare ale fostului moșier Constantin Vasiliu Bolnavu, au primit suprafețe de aproximativ 1.500 de hectare. Jumătate din pădurile lor sunt însă în Lunca Prutului, unde este parc natural și nu au voie să exploateze nimic. Legea nu permite nici compensarea plăților făcute pentru pază. Alți moștenitori cu suprafețe mari de pădure în Galați sunt descendenții generalului Eremia Grigorescu, cu o suprafață de circa 1.360 de hectare.
Din cauza caracteristicilor zonei Galațiului, productivitatea pădurilor este foarte mică, de 100 de metri cubi la hectar. La munte, ca să vă faceți o idee, este de 800 mc la hectar. Din punct de vedere economic, aproape orice cultură produce mai mult decât o pădure. Însă pădurea este prețioasă prin alte caracteristici.
Codrul nu e frate și cu statul român
În altă ordine de idei, vânzarea pădurilor ar putea deveni un fenomen de masă, în condițiile în care sprijinul statului român este ca și inexistent. "Dacă acum nu se finanţează, peste cinci ani va fi foarte târziu, pentru că sunt asaltat de mesaje de la diverşi proprietari de păduri din ţară, care mă întreabă dacă ştiu pe cineva către care să îşi înstrăineze proprietatea. Adică tot mai mulţi proprietari au ajuns la această soluţie, de a-şi vinde proprietatea forestieră. Chiar ieri am primit un mesaj de la Galaţi, un proprietar cu 57 de hectare, lângă el altul cu 230 de hectare, au zis că s-au hotărât să vândă. Iar această chestiune e generală. Nu vedem care sunt efectele acestei administrări defectuoase a zonei forestiere? Vrem să ajungem în situaţia terenurilor agricole, în care zeci de procente din structura de proprietate s-a dus către societăţi cu capital străin? Pădurile nu sunt încă acolo. Acolo se doreşte să se ajungă? Cred că ar fi nevoie de o strategie naţională pe care să o facă Guvernul şi să ia măsuri pentru că acest fenomen al înstrăinării terenurilor forestiere, determinat de birocraţie, taxe, impozite, lipsă de beneficii pe care să le aducă această proprietate, devine un fenomen de masă în acest moment", a afirmat, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România "Nostra Silva", Bogdan Todoran, în timpul unui miting organizat în faţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
