În primăvară, Primăria municipiului Galaţi a inaugurat cu surle şi trâmbiţe Portul de Ambarcaţiuni din aval de Punctul Trecere Bac, „binecuvântat” în octombrie 2009 de însuşi ministrul turismului, Elena Udrea.
În comparaţie cu volumul investiţiei, care s-a cifrat la 800.000 de euro, portul este surprinzător de mic, putând găzdui doar 80 de ambarcaţiuni. Matematic, asta înseamnă că amenajarea unui singur loc de acostare a costat 10.000 de euro, cât o şalupă mai de Doamne-ajută.
Puţine cum sunt, cele 80 de locuri de acostare din Portul de Ambarcaţiuni aduc ceva bani la bugetul local. Serviciul Public Administrarea Domeniului Public (ADP), cel care administrează portul, a estimat că, la încărcare maximă, el poate genera venituri totale de 30.000 de lei pe lună din închirierea locurilor de acostare.
Dacă presupunem că proprietarii de ambarcaţiuni le ţin pe apă 8 luni pe an, în perioada aprilie-noiembrie, înseamnă că în acest interval municipalitatea încasează de la ei, în total, 240.000 de lei.
Jumătate din sumă rămâne în buzunarul ADP, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a portului, iar cealaltă jumătate ajunge în vistieria oraşului.
Căpuşa Navrom
Pe lângă municipalitate, din Portul de Ambarcaţiuni mai scoate bani şi Navrom. Compania privată s-a insinuat în afacere din timp, când portul era, încă, în stadiul de proiect. Altfel nu se explică de ce lansarea la apă a ambarcaţiunilor se face exact pe rampa Navromului, contra cost evident, şi nu o geană mai la vale, pe terenul Primăriei.
„Noi aveam rampa aceea demult. Primăria n-are decât să-şi facă altă rampă, dacă vrea”, ne-a declarat directorul general al companiei Navrom, Constantin Hârţan.
Primăria nu şi-a făcut, însă, o rampă proprie pe Faleza Inferioară. Unii oficiali ai Primăriei spun că amenajarea ei este imposibil de realizat deoarece Faleza Inferioară este considerată zonă protejată, iar accesul auto este interzis. Dar restaurantele din zonă cum sunt aprovizionate? Alţii spun, însă, că rampa poate fi amenajată acolo, şi chiar cu costuri mici.
Între timp, Navrom a profitat din plin de poziţia de monopol şi nu s-a uitat la bani atunci când a fixat nivelul taxei de utilizare a rampei pe care o deţine.
Aşa au ajuns proprietarii de ambarcaţiuni să îi plătească Navromului câte 50 de lei ori de câte ori îşi coboară barca la apă sau o ridică, pentru a o duce în altă parte. ADP negociază acum cu Navrom pentru a obţine anumite facilităţi pentru clienţii din port.
„Negociem cu Navrom termenii unui protocol care să prevadă ca, într-un an, o lansare la apă şi o ridicare pe uscat la începutul şi la sfârşitul sezonului să fie gratuite. Am înţeles că dumnealor au mai oferit gratuităţi, însă vrem să stabilim asta oficial”, a declarat ieri directorul ADP, Eduard Grosu.
Compania fluvială îi scutură de bani pe chiriaşii din port şi atunci când aceştia vor să-şi facă plinul. Asta deoarece singura staţie de carburant pentru ambarcaţiuni din zonă îi aparţine Navromului (FOTO 2), deşi teoretic şi Primăria ar fi putut deschide o asemenea staţie acolo. Staţia este amplasată la câţiva metri de Portul de Ambarcaţiuni, pe pontonul la care acostează bacul mic.
Ce numitor comun există între Primăria municipiului Galaţi şi Navrom? Florin Popa. City-managerul oraşului este plătit, din aprilie 2005, de una dintre societăţile grupului: Navrom Centrul de Afaceri SRL. De acolo, Florin Popa primeşte lunar 2.200 de lei brut, pe lângă leafa de city-manager, de 8.700 de lei pe lună.
Tarife
Portul de Ambarcaţiuni are o capacitate de acostare de 80 de locuri. Chiria lunară este de 570 de lei pentru ambarcaţiunile mari (de 12 metri lungime şi 2,4 metri lăţime), 400 de lei pentru ambarcaţiunile medii (9 metri lungime şi 2,2 metri lăţime) şi 260 de lei pentru ambarcaţiunile mici (6 metri lungime şi 2,2 metri lăţime).
