* Directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Galaţi, Costică Onica, pune accent pe supravegherea achiziţiilor publice şi pe combaterea marii evaziuni * În plus, atrage atenţia că, de la 1 iulie, plata cu întârziere a datoriilor către bugetul de stat poate însemna sinucidere pentru firme *
Că România se află într-o situaţie critică, e limpede pentru toată lumea. Că, vrem, nu vrem, vom suferi cu toţii consecinţele unei proaste administrări a treburilor ţării, e iarăşi foarte clar.
În timp ce Ministerul Finanţelor Publice a pregătit un nou proiect de modificare a Codului fiscal (publicat pe site-ul MFP pe 18 iunie), iar Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă - nr. 39/2010 – menită să determine firmele să-şi plătească la timp taxele şi impozitele, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, directorul executiv Costică Onica priveşte cu îngrijorare către viitor.
E prima dată, în anii de când lucrează în sistem, când trebuie să recunoască faptul că încasările la buget nu mai sunt ce erau şi că, deocamdată, planul trasat de minister pare imposibil de atins. Semn că, în economie, lucrurile nu merg.
- Există voci care spun că Finanţele nu recuperează suficient de repede datoriile către buget, de aici situaţia critică în care ne aflăm acum. Se spune că s-au aplicat mai degrabă sancţiuni, decât să se încerce recuperarea debitelor existente. E adevărat?
- E foarte uşor să arunci pisica în curtea altuia după ce moare. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa, iar cifrele vorbesc de la sine. Poate oricine să spună orice, dar să demonstrezi e mai greu. Colegii mei şi-au făcut treaba, ca întotdeauna, deşi nu e uşor, suntem pe grila de personal din 2004, avem mai puţini oameni decât trebuie.
Oricum, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2010, am încasat în total, din recuperarea creanţelor bugetare, 55.405.176 de lei, faţă de 73.684.257 de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. E mai puţin, este adevărat, dar nu fiindcă nu am fi făcut eforturi suficiente, ci pentru că, de unde nu este, nu ai cum lua. Ştie toată lumea că din a doua jumătate a anului trecut lucrurile au devenit tot mai dificile.
- Cum recuperaţi, efectiv, banii? Care sunt modalităţile cele mai eficiente?
- Sumele cele mai mari au rezultat după comunicarea somaţiilor de plată şi din popriri pe conturile bancare. Deşi la acestea stăm mai rău acum decât anul trecut, cu 35.137.375 de lei, respectiv 15.809.876 de lei, faţă de 47.503.608, respectiv 26.023.036 de lei în intervalul precizat, la alte categorii, mai greu de administrat, am crescut simţitor.
Am avut încasări din popriri asupra terţilor – 3.140.694 de lei până la finele lui mai anul acesta, faţă de doar 152.533 de lei în aceeaşi perioadă din 2009, valorificări de sechestre pe bunuri mobile – 671.386 de lei faţă de 820 de lei, valorificări de sechestre pe bunuri imobile – 645.843 de lei faţă de numai 4.260 de lei.
Şi nu ne oprim aici: în primele 5 luni ale lui 2010, am înfiinţat 13.143 popriri asupra disponibilităţilor bancare ale restanţierilor la achitarea obligaţiilor bugetare în valoare de 85,8 milioane lei, dar şi 160 sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile ale datornicilor, în valoare cumulată de aproape 50 milioane lei.
- Vedeţi vreo soluţie pentru ieşirea din criză? Ce aţi face, acum, dacă aţi fi premier?
- Am uneori sentimentul că spun aceleaşi lucruri pe care le-am susţinut mereu, din păcate nu întotdeauna cu ecoul scontat: trebuie combătută evaziunea – marea evaziune! – trebuie verificate îndeaproape, la sânge, achiziţiile publice şi trebuie supravegheată cheltuirea banilor publici de către administraţiile locale.
Atâta timp cât ai, la bugetele locale (ca medie), doar 20 la sută din fonduri proprii, şi pentru restul stai cu mâna întinsă la bugetul de stat, nu poţi să faci ce vrei cu banii. Eu asta aş face.
- Mediul de afaceri acuză povara fiscală prea mare. Din ce în ce mai multe voci spun că, în câteva luni, nu vom mai avea cui să cerem impozite şi taxe...
- Situaţia e dificilă, este adevărat. Un lucru trebuie însă înţeles: tocmai fiindcă situaţia este critică, nu vor fi acceptate întârzieri. Noi ne dorim să colaborăm cu mediul de afaceri, dar cu agenţi economici care să nu fie împovăraţi şi de consecinţele unor întârzieri la plată. Scadenţele legale, prima fiind cea de vineri, 25 iunie, trebuie respectate.
Altfel, conform noului sistem (valabil începând data de 1 iulie) de calcul al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere (în conformitate cu prevederile OUG nr. 39/2010, pentru modificarea şi completarea OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală), după împlinirea termenului de 60 de zile de la scadenţa debitelor bugetare, nivelul penalităţii este de 15 la sută din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. În aceste condiţii, plata la timp şi din proprie iniţiativă rămâne singura soluţie!
25 iunie, termen-limită
Vineri, 25 iunie 2010, este termenul limită de plată pentru obligaţiile datorate bugetului general consolidat al statului, aferente lunii mai a.c., cum ar fi:
- impozitul pe veniturile din salarii datorat lunar;
- impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, persoane fizice sau juridice;
- accize şi alte taxe speciale;
- taxa pe valoarea adăugată datorată lunar;
- contribuţii aferente veniturilor din salarii datorate lunar etc.
