Rezervele financiare ale gălățenilor - reprezentate atât de disponibilitățile la vedere, cât și de depozite la termen sau rambursabile după notificare - au depășit la finalul anului 2021 valoarea de 7,47 miliarde de lei, cu 798,2 milioane de lei mai mult față de 2020 și cu aproape 1,3 milioane de lei mai mult față de 2019, anul izbucnirii pandemiei de COVID-19, rezultă din datele centralizate de BNR.
Pe de altă parte, deși procesul de economisire este unul bun în esență, fiind o garanție pentru asigurarea unor rezerve financiare, dobânzile oferite de bănci sunt real negative. Adică, rata inflației depășește dobânzile oferite de bănci. În aceste condiții, băncile sunt mijloace de a păstra rezervele în siguranță, iar dobânda devine mai degrabă un element de atenuare a scăderii puterii de cumpărare și mai puțin un mijloc de obținere a unor beneficii financiare suplimentare.
Pe categorii de depozite, predominante pe piața bancară gălățeană rămân rezervele în moneda națională. Pe acest segment a fost înregistrat și cel mai susținut avans al economisirii. Astfel, dacă la finalul lui 2019, rezervele în moneda națională erau de 3,97 miliarde de lei, la sfârșitul lui 2020 acestea au crescut la 4,47 miliarde de lei, iar la finalul lui 2021 erau de 5,03 miliarde de lei.
În ceea ce privește rezervele în valută, acestea aveau, la sfârșitul lui 2019, o valoare în echivalentul a 1,97 miliarde de lei, însă până la finalul lui 2020 au crescut la peste 2,29 miliarde de lei, iar până la finalul lui 2021 au ajuns la 2,44 miliarde de lei.
BNR prognozează o rată a inflaţiei pentru acest an de 9,6 la sută, cu un maxim de două cifre în aprilie, după care ar urma o scădere din toamnă, dacă piaţa de energie se va calma, iar preţurile vor scădea.
La această inflaţie, dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.
La depozitele în lei, de exemplu, dobânzile la 12 luni oferite în prezent pe piață de principalele bănci variază de la 1,9 la sută la 3,1 la sută.
La depozitele în valută, dobânzile la 12 luni au mai degrabă o valoare simbolică, variind de la doar 0,01 la sută la 0,2 la sută.
Ratele dobânzilor real negative impulsionează, teoretic, populația și întreprinderile să-și cheltuiască banii sau să-i investească, decât să-i păstreze într-un cont bancar. Aceasta ar însemna mai mulți bani în mediul de afaceri, însă efectele pozitive ale unui astfel de fenomen ar fi notabile în condițiile unei inflații moderate, nu într-o spirală de creșteri de prețuri pe toată linia.
În același timp, perioada de criză determinată de pandemia de COVID-19 a determinat clienții băncilor să-și crească rezervele, fie pe fondul scăderii unor categorii de cheltuieli, fie din dorința de a avea asigurate o serie de rezerve pentru atenuarea efectelor crizei, în caz de necesitate.
Pe categorii de clienți, economiile populației reprezintă grosul, fie că ne referim la depozitele în valută sau cele în moneda națională. Mai exact, la nivelul populației erau înregistrate, la sfârșitul anului 2021, rezerve în lei și valută în valoare totală de 5,36 miliarde de lei. În moneda națională, populația deținea peste 3,43 miliarde de lei, din care peste 1,96 miliarde de lei erau disponibilități la vedere, iar 1,19 miliarde de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.
În ceea ce privește companiile, acestea dispuneau, la sfârșitul anului 2021, de rezerve financiare în valoare totală de aproape 1,85 miliarde de lei. În moneda națională, firmele dețineau 1,35 miliarde de lei, din care 1,08 miliarde de lei erau depozite la vedere, iar aproape 270 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.
