* Cu opt milioane de hectolitri de bere consumaţi în primul semestru, băutorii fruntaşi au reuşit să stopeze declinul industriei de profil * „Ne-am adaptat la noile obiceiuri de consum”, declară reprezentanţii Asociaţiei „Berarii României”, precum şi cei ai fabricii de bere Martens SA Galaţi * Berea „low-cost”, după buzunarele greu încercate de criză *
Consumul de bere înregistrat în România în primele şase luni s-a menţinut la acelaşi nivel din perioada similară din 2010, de opt milioane de hectolitri, producătorii reuşind să frâneze declinul pieţei din ultimii ani prin strategii adaptate la obiceiurile de consum, potrivit Asociaţiei Berarii României, din care fac parte cinci dintre cei mai mari producători de bere din România: Bergenbier, Heineken Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries şi Ursus Breweries.
În acelaşi timp, asaltul pe piaţă al companiilor multinaţionale pune în dificultate fabricile locale de bere, acestea din urmă având o cotă de piaţă de doar aproximativ cinci la sută.
Printre micii producători se numără şi fabrica de bere Martens SA Galaţi. După doi ani cu dificultăţi în menţinerea pe piaţă, fabrica gălăţeană a reuşit să se stabilizeze şi să revină în primul semestru al acestui an la o creştere a cotei de piaţă de la 1,18 la sută la 1,38 la sută.
Obiceiuri de criză
În ceea ce priveşte evoluţiile de piaţă din acest an, potrivit lui Hezy Ovadia, preşedintele Asociaţiei „Berarii României”, marii producători şi-au oprit declinul prin strategiile „adaptate deopotrivă noului comportament al consumatorului şi ocaziilor de consum diferite, comunicare constantă etc.”.
Managerul fabricii de bere Martens SA Galaţi, Vasile Joantă, este însă mai direct în analiza pieţei interne actuale. „Sărăcia a deplasat continuu consumul spre PET, berea „low-cost”, sticla fiind aproape pe cale de dispariţie (…). Desfacerea este asigurată în special prin marile lanţuri de magazine.
Problema este că, deşi mai bine de 98 la sută din producţie este desfăcută în astfel de reţele, marja de profit este foarte mică şi plasată într-o zonă foarte volatilă”, declara recent pentru „Viaţa liberă” managerul Martens SA.
Şi marii producători se arată prudenţi în ceea ce priveşte evoluţiile viitoare ale pieţei. „O estimare a evoluţiei pieţei până la finalul acestui an este dificil de făcut având în vedere evoluţii anterioare imprevizibile ale pieţei, dar sunt încrezător că au fost create toate premisele pentru a se asigura o evoluţie superioară rezultatelor înregistrate la nivel de piaţă în ultimii doi ani", a declarat Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei "Berarii României".
„Secetă” în industria berii
În 2010, climatul economic instabil a condus la o diminuare cu 3,5 la sută a pieţei berii din România faţă de anul precedent, volumul total al acesteia atingând 17 milioane de hectolitri. În ultimii doi ani, piaţa berii a scăzut cu 16 la sută comparativ cu 2008, anul în care vânzările de bere în volum au atins o cotă maximă, de 20,2 mililoane de hectolitri.
Consumul de bere pe cap de locuitor în 2010 a înregistrat o valoare de 78 de litri, continuând trendul descendent început în 2009 şi dovedind că evoluţia economică negativă i-a afectat pe cumpărători, modificându-le obiceiurile de consum, rezultă din datele furnizate de Asociaţia "Berarii României".
Fabrica de bere gălăţeană a resimţit şi ea efectele crizei de pe piaţă, în 2009 fiind foarte aproape de colaps. Fabrica a reuşit, totuşi, să se redreseze şi, în primul semestru al acestui an, veniturile din exploatare au fost de 13,4 milioane de lei, faţă de 10,6 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.
De asemenea, dacă în primul semestru din 2010 fabrica de bere Martens SA Galaţi a înregistrat pierderi de 2,5 milioane de lei, anul acesta ele au fost limitate la doar 0,5 milioane de lei. Potrivit managerului Martens, Vasile Joantă, fabrica gălăţeană ar putea trece din nou „pe plus” la sfârşitul acestui an, începutul lui 2012.
Fabrica de bere are o capacitate de producţie de 200.000 de hectolitri de bere pe an. Martens SA Galaţi produce atât sub mărcile proprii, precum Premium, Anker sau Steiner, mărci exclusive, precum Kanzel, Price, Cozia, cât şi sub mărci dezvoltate la cererea clienţilor, precum TiP sau Price.
De asemenea, fabrica produce şi o serie de beri speciale, cu desfacere la export, însă acestea reprezintă doar unu la sută din producţia totală a fabricii, baza desfacerii fiind piaţa internă.
