Mierea gălăţenilor s-a dus pe apa Sâmbetei

Mierea gălăţenilor s-a dus pe apa Sâmbetei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Ploile şi inundaţiile au dus la înjumătăţirea producţiei la care stuparii se aşteptau anul acesta * La stihiile naturii se adaugă belelele creşterii preţului la materiale, majorarea TVA şi scăderea puterii de cumpărare * Unii apicultori sunt pregătiţi, totuşi, „să ia taurul de coarne” *

Deşi sperau într-un an cu o recoltă bogată în acest an, apicultorii gălăţeni şi-au văzut speranţele risipite de capriciile vremii. În judeţul Galaţi sunt 300 de crescători de albine, posesori a aproximativ 14.000 de stupi.

Altfel zis, potenţial exista, perioada iunie-iulie ar fi trebuit să fie „vârf de sarcină” la stupărit, dar ploile şi inundaţiile au dat toate socotelile peste cap.

„Câţiva apicultori care se aflau cu stupii la floarea-soarelui abia au scăpat să nu fie surprinşi de inundaţiile de pe Siret. Probleme au avut şi apicultorii care au trecut peste Dunăre, la tei, la Luncaviţa, şi care au rămas din cauza ploilor cu utilajele înnămolite”.

„Dar, poate, cea mai serioasă situaţie a fost pe Lunca Prutului, de la Oancea la Galaţi, unde am scăpat ca prin urechile acului să nu ne trezim cu stupinele luate de ape”, ne-a declarat George Osanu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Galaţi.

Mierea după potop

Dacă ar fi să tragă linei după potop, apicultorii gălăţeni rămân mai degrabă cu un gust amar: salcâmul a fost compromis aproape în totalitate, la tei s-a strâns doar jumătate din cât se spera la început, la floarea-soarelui mai bine de 60 la sută din producţie a fost compromisă.

„Apicultorii care au scos 10–12 kg de miere la stup se pot considera norocoşi. Cei care au avut familii de albine suficient de puternice au apucat să mai strângă ceva, cei care aveau familii mai slabe au rămas cu ramele goale…”.

„Practic, după estimările noastre, producţia de anul acesta va fi cam la jumătate faţă de cea de anul trecut”, a precizat reprezentantul apicultorilor. Astfel că, dacă în 2009 producţia stuparilor gălăţeni a fost de 300 tone, anul acesta dacă se va ajunge la 150 tone.

La belele cu ploile şi inundaţiile se mai adaugă şi efectele crizei economice. Costurile la materiale au crescut, creşterea TVA cu cinci la sută a mai pus şi ea ceva sare pe rană. Creşterea cheltuielilor se reflectă şi în preţul mierii.

La consumatorul final, mierea de salcâm ajunge, de exemplu, la 15-18 lei, una polifloră la 10-12 lei/kg, în funcţie de calitate. Numai că, nu toate cheltuielile apicultorilor se pot duce în preţul mierii.

„Unde să mai creşti preţul? Oamenii nu au putere de cumpărare. În plus, şi aşa în timp ce afară media consumului de miere este de undeva la 3,5 kg pe locuitor, la noi este doar de vreo 1,7 kg. La noi mierea este considerată produs de lux, în condiţiile în care date fiind beneficiile unui asemenea produs – pentru sănătate în primul rând - nu ar trebui să lipsească din casa nimănui…”, ne-a mai spus George Osanu.

Cu albinele pe internet

În prezent, dacă mierea gălăţenilor nu prea poate fi absorbită de piaţa internă, în schimb străinii se arată mai interesaţi. O bună parte din miere se colectează şi, după prelucrarea de la Combinatul Apicol de la Bucureşti, ia calea exportului, spre Germania în special, unde mierea este folosită pentru consum, dar şi pentru realizarea unor produse cosmetice sau farmaceutice.

Astfel că, pe undeva, cândva, o rază de soare poate s-o vedea şi pe uliţa apicultorilor gălăţeni… „În prezent e greu pentru cineva să trăiască numai din albinărit. E nevoie de familii multe, undeva la 150 – 250, pentru a spune că ai o afacere din stupărit. Dar este încurajator că încep să apară tineri care se încumetă la aşa ceva. Şi nu o iau aşa, după ureche”.

„Sunt tineri care se instruiesc, citesc, caută informaţii pe internet despre albinărit, merg la târgurile pentru apicultori. Într-un cuvânt, iau lucrurile în serios şi merg ca la carte în ce priveşte dotarea, numărul de familii, tratamentele, igienizarea, colectarea şi aşa mai departe”, a precizat preşedintele apicultorilor gălăţeni.

Un semn bun este şi apetitul apicultorilor pentru accesarea de fonduri europene. Cu sprijinul DADR Galaţi, în jur de 180 de apicultori şi-au pregătit dosarele pentru accesarea unor fonduri, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 1.4.1. (creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole) sau Măsura 1.1.2. (instalarea tinerilor fermieri).

Altfel spus, apicultorii încearcă să facă, după puterile lor, ce este omeneşte posibil. Cât priveşte protecţia în faţa stihiilor naturii, poate la anul va fi mai bine…

Citit 1376 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.