Războiul reconfigurează traficul de mărfuri prin Portul Galați. Transporturi navale pe Dunărea Maritimă

Războiul reconfigurează traficul de mărfuri prin Portul Galați. Transporturi navale pe Dunărea Maritimă
Evaluaţi acest articol
(17 voturi)

Odată cu declanșarea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, activitatea comercială desfășurată în porturile Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați a suferit modificări semnificative, în funcție de tipurile de mărfuri operate, dar și de destinația acestora, rezultă din datele pe primul semestru al acestui an furnizate de companie.

La nivelul porturilor de pe Dunărea Maritimă, Portul Mineralier Romportmet, ce deservește combinatul siderurgic de la Galați, rămâne principala "locomotivă" a transporturilor navale. În același timp, sincopele din lanțurile logistice - atât în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime, cât și în ceea ce privește transporturile de produse finite - n-au rămas fără ecou în activitatea portuară.

"În primele şase luni ale anului 2022, traficul maritim și fluvial de mărfuri operate prin Portul Mineralier a scăzut cu 20 la sută, în comparație cu perioada similară a anului 2021, fiind operate un total de 1.952.492 de tone mărfuri față de 2.430.533 de tone în anul 2021. Scăderea este cauzată atât de importul scăzut de materii prime (minereu de fier, cocs, cărbune) de proveniență Rusia și Ucraina, cât și de exportul scăzut de laminate către Turcia și Italia", ne-a declarat Marcela Daniela Costea, directorul general al APDM Galați.

O creștere importantă, de nu mai puțin de 210 la sută, s-a observat în traficul de cereale operate prin Portul Docuri - atât pe traficul maritim, cât și pe cel fluvial - de la 98.939 de tone la 207.353 de tone, mărfurile fiind preponderent de proveniență ucraineană.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", Portul Galați a devenit un port-cheie pentru deblocarea transporturilor de cereale din Ucraina, în condițiile în care porturile ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov sunt supuse blocadei rusești.

Recent a fost finalizată reabilitarea căii ferate cu ecartament larg care face legătura dintre Ucraina și Port Docuri via Republica Moldova, ceea ce deschide calea operării directe a garniturilor de tren încărcate cu cereale, fără a mai fi nevoie de transbordare. "După cum am aflat de la operatorul care deține silozul de cereale, în prezent sunt în curs discuții cu exportatorii, cu transportatorii care aduc marfa dinspre Ucraina, pentru a livra primele cantități de mărfuri pe calea ferată cu ecartament larg, în perioada imediat următoare. Prin urmare, primele transporturi cu cereale ce vor folosi aceste facilități ne așteptăm să le avem în cursul acestei luni", a precizat directorul general al APDM Galați.

Pe partea produselor agroalimentare, un rol tot mai activ i-a revenit Portului Comercial, unde s-a dublat cantitatea de ulei de floarea-soarelui operată prin dana Prutul, de la 17.700 de tone la 34.028 de tone, destinația acestuia fiind Franța, Spania, dar și țări non-UE, precum Africa de Sud.

Tipuri de mărfuri

Nu în ultimul rând, în primul semestru al acestui an s-a înregistrat o creștere cu 60 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut a traficului de mărfuri operate prin Port Bazinul Nou. În același timp, prin acest port, dacă traficul maritim a înregistrat o creștere de 63 la sută, de la 148.519 tone în primul semestru al anului 2021 la 269.030 de tone în primul semestru din 2022, traficul fluvial a scăzut cu 13 la sută, de la 48.193 de tone la 44.236 de tone. În general, mărfurile transportate au constat în laminate și fier vechi din și către Turcia, dar și operări (transbord) cu portul Constanța.

"Conflictul ruso-ucrainean desfășurat în zona Mării Negre a dus și la creșterea traficului de produse petroliere (ulei mineral, motorină și GPL) în dana Unicom Oil Terminal, creșterea semnalându-se atât în traficul maritim, cat și în cel fluvial, de la 70.394 de tone (31 de nave) în perioada ianuarie - iunie 2021 la 156.422 de tone (66 de nave) în aceeași perioadă a anului 2022, proveniența mărfurilor fiind în principal Rusia, Ucraina și Georgia", a mai arătat directorul general al APDM Galați, Marcela Daniela Costea.

În ceea ce privește celelalte porturi de pe Dunărea Maritimă, în primul semestru al anului 2022, Portul Brăila a înregistrat creșteri față de perioada similară a anului 2021 pe traficul maritim (50 la sută), dar și mai spectaculoasă este creșterea traficului fluvial (280 la sută), mărfurile operate fiind în principal cereale, semințe și ulei de floarea-soarelui importate din Ucraina, principalii operatori fiind Hercules și AMD Logistics.

Portul Tulcea a înregistrat o scădere de aproximativ 35 la sută a traficului fluvial, în principal de bauxită, de la 725.468 de tone în primul semestru din 2021 la 464.136 de tone în primul semestru din 2022, materia primă fiind adusă prin transbordare din portul Constanța.

Scăderi s-au mai înregistrat și la traficul din portul Mahmudia, de aproximativ 20 la sută, de la 110.204 tone la 88.692 de tone, principala marfă fiind calcarul destinat combinatului siderurgic de la Galați.

După război, secetă

În afară de provocările pe care le aduce războiul dintre Ucraina și Rusia, rămâne de văzut cum se va repercuta asupra porturilor seceta prelungită care a dus deja la scăderea accentuată a apelor Dunării.

"În ceea ce privește activitatea noastră, ca urmare a scăderii apelor Dunării, suntem nevoiți să executăm un volum mai mare de dragaje, pentru a asigura adâncimile optime la dane. Deocamdată nu am avut probleme în a acoperi acest necesar suplimentar de lucrări, sperăm să nu avem probleme nici în perioada următoare", a explicat directorul APDM Galați.

În același timp, dacă pe Dunărea Maritimă transportatorii nu au probleme, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați reușind să asigure o adâncime de 25 de picioare pe șenalul navigabil, navigația ar putea deveni tot mai dificilă pe sectorul fluvial al Dunării, în condițiile în care debitul fluviului are tendința de scădere.

Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în săptămâna 12-19 iulie, debitul Dunării la intrarea în țară (secţiunea Baziaş) ar urma să scadă de la 2.800 mc/s la 2.700 mc/s. Debitul va fi staționar în următoarele trei zile, apoi în scădere până pe 19 iulie, la valoarea de 2.400 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în general în scădere în această săptămână, exceptând primele zile ale intervalului, când vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia - Calafat și în creștere ușoară pe sectorul Cernavodă - Tulcea.

Citit 5936 ori Ultima modificare Sâmbătă, 16 Iulie 2022 00:20

1 comentariu

  • postat de Goldmund
    Joi, 21 Iulie 2022 13:14
    89.247.44.***
    O mica corectura:"....dar și țări non-UE, precum Africa de Sud."...
    Tari non-UE sunt tarile europene care nu fac parte din UE precum Elvetia, Norvegia, Ucraina, Albania, sau Serbia(si alte tari), tari din afara continentului euroean sunt toate tarile care nu sunt asezate pe acest continent...
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.