Noul pachet de măsuri fiscale menite să ducă la scăderea deficitului bugetar va fi aplicat de la 1 ianuarie 2024, nu de la 1 octombrie a.c., cum era inițial intenția Guvernului, a declarat, la Galați, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu. Declarația vine după negocierile din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care au participat reprezentanți ai Executivului, patronatelor și sindicatelor.
După cum se știe, proiectul privind pachetul de măsuri fiscale menit să ducă la reducerea deficitului fiscal a generat reacții ample - în special de nemulțumire - din partea mediului de afaceri. Se pare, totuși, că "meciul" fiscal se joacă încă, iar negocierile dau și rezultate pozitive, inclusiv din perspectiva patronatelor. O serie de elemente din "culisele" acestor negocieri au fost prezentat joi, 21 septembrie, în cadrul unei dezbateri dedicate mediului economic, organizate de Patronatul IMM-urilor Galați, în parteneriat cu Consiliul Județean (CJ) Galați.
"Sigur că sunt momente dificile pentru toți - nu ne bucurăm că sunt momente dificile și pentru sectorul bugetar - dar în sfârșit se creează această "breșă" a unei reforme în spațiul public, pentru că până acum noi eram vinovații de serviciu. Eu mă uit mai degrabă la părțile pozitive și, odată ce avem această "breșă", o să avem grijă ca, încet, încet, să solicităm ca reformele să fie unele reale și de substanță", a declarat, la Galați, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, care a precizat că, dacă tot s-a deschis această dezbatere privind Codul fiscal, atunci ea ar trebui să ducă la un rezultat sustenabil.
Primele rezultate ale negocierilor s-au văzut după întâlnirea de miercuri, 20 octombrie, a Consiliului Tripartit, la care au participat inclusiv prim-ministrul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă.
Una dintre cele mai importante decizii este, din punctul de vedere al patronatelor, amânarea punerii în practică a pachetului fiscal. "Am obținut ca fiscalitatea pe microîntreprinderi și întreaga fiscalitate să fie aplicată de la 1 ianuarie 2024 (nu de la 1 octombrie, cum era prevăzut inițial - n.r.). Am avut discuții inclusiv cu CECCAR și lucrurile erau cât se poate de clare: "am fi sărit în aer", ar fi fost două contabilități, ar fi ceva de nemaivăzut ca aproape de sfârșitul anului să ne apucăm din nou să scriem bilanțuri, balanțe și așa mai departe", a arătat Jianu.
Un alt rezultat se referă la renunțarea la acel prag de 30 la sută al profitabilității drept criteriu pentru aplicarea sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi. "Era efectiv o nebunie! Cred că nici antreprenorii, nici statul nu știau cum să o calculeze, când să o calculeze. Și am explicat că impozitarea trebuie să fie simplă, clară, pe înțelesul antreprenorilor. Haideți să avem un sistem de impozitare pe 20 ani, pe 30 de ani. Trăim un paradox în România - avem o fiscalitate pe capital relativ mică, dar avem cei mai nemulțumiți antreprenori din Europa. De ce? Au fost peste 500 de modificări în ultimii 30 ani la Codul fiscal! Începi cu niște reguli și termini cu alte reguli. Nu putem să avem și noi 20 ani un acord social să nu mai modificăm fiscalitatea? Sigur că fiscalitatea e atributul statului - iar antreprenorul poate spune dacă îi convine sau nu să facă afaceri - dar nu mai schimba regulile tot timpul! Să lăsăm lucrurile să se așeze și vom vedea că oamenii știu ce au de plătit, își fac niște calcule de rentabilitate și toată lumea, inclusiv statul, are de câștigat!", a mai arătat președintele CNIPMMR.
Florin Jianu a mai anunțat că Executivul și-a luat angajamentul să renunțe la creșterea TVA pentru sectorul Horeca. "E o chestiune care a trecut ca glonţul pe lângă noi. Dacă de la 9 la sută s-ar fi ajuns la 19 la sută TVA pentru Horeca, am fi devenit cu totul necompetitivi. Aici au contat foarte mult argumentele de natură tehnică pe care colegii noștri din domeniu le-au prezentat", a spus Jianu.
Reprezentantul patronatelor a mai arătat că s-a convenit asupra menținerii sistemului actual al voucherelor de vacanță și al tichetelor de masă, dar cu impunerea unor reguli mai stricte. De asemenea, se analizează în continuare pragul optim până la care se pot diminua pragul de cash business to business, de la 10.000 lei în prezent, la 5.000 lei (cum au propus patronatele), nu la 2.000 lei (varianta Finanțelor). "E important acest prag, pentru că el poate omorî multe afaceri mici, precum cele din mediul rural, unde nu sunt bănci, oamenii încă folosesc bani cash, deci ar trebui să găsim o etapă intermediară. Premierul a zis că analizează acest aspect, îi rog și pe decidenții politici de la Galați să ne sprijine în acest demers", a declarat președintele CNIPMMR.
Președintele CNIPMMR a precizat că schimbările în domeniul financiar-fiscal ar fi fost mult mai ușor de realizat dacă procesul de reformă ar fi fost inițiat încă de când, la nivelul Executivului, începeau să devină evidente semnele dezechilibrelor macroeconomice. "Am avut o întâlnire cu reprezentanți ai Comisiei Europene, care ne-au spus că toate aceste lucruri erau știute din martie. De ce Guvernul nu a venit din martie, să avem discuții, să avem negocieri? Eu cred că până acum lucrurile ar fi fost așezate, am fi venit cu măsuri mai bune, mai eficiente. În spațiul public nu s-a spus nimic privind problemele care sunt cu bugetul, cu deficitul și a deviațiilor pe care România le poate avea. Și iată că suntem aproape de sfârșitul anului, pe repede înainte, în situația în care nimeni nu e mulțumit de rezultate. E doar un compromis pentru toată lumea", a arătat președintele CNIPMMR.
