Reducerea activității în industria mineralelor nemetalice, materialelor de construcții, produselor chimice și metalurgice poate genera un impact negativ în întreaga economie, precum limitarea potențialului de dezvoltare a unor sectoare strategice (infrastructură, auto, mașini și utilaje, agricultură etc.) sau diminuarea activităților în industriile furnizoare (industria extractivă, cocserie, energie, construcții metalice etc.).
De asemenea, pot să apară o serie de riscuri structurale. Aici vorbim inclusiv de siguranța națională, în condițiile în care produsele acestor sectoare pot susține industria apărării din România. Securitatea alimentară poate fi și ea afectată prin creșterea prețurilor alimentelor și dezechilibrarea balanței comerciale cauzată de importuri de produse alimentare.
De asemenea, în categoria riscurilor structurale mai intră limitarea absorbției fondurilor europene prin diminuarea proiectelor de infrastructură, precum și diminuarea bugetului național prin scăderea comerțului și a producției.