Faptul că Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a acordat în urmă cu câteva zile celor de la ArcelorMittal Galaţi o licenţă pentru distribuirea de energie electrică a provocat discuţii ample despre o posibilă implicare în această ecuaţie a „băieţilor deştepţi”.
Pe de-o parte, supoziţiile respective şi acuzaţiile cu ţintă directă la adresa conducătorilor companiei siderurgice nu au fost fundamentate clar, pe de altă parte, oficialii companiei nu doresc să prezinte o reacţie fermă prin care să se disculpe folosind argumente.
În acest moment un lucru este cert: ArcelorMittal Galaţi primeşte energie mai ieftină decât alţi consumatori după ce a semnat pentru anul 2010 un contract cu o valoare de 57 de milioane de euro cu Hidroelectrica.
Aparent, contractul a fost unul cât se poate de transparent, fiind încheiat la finele anului trecut pe bursa de energie OPCOM. Aceasta a fost, de altfel, şi cea mai mare tranzacţie transparentă semnată astfel de către cei de la Hidroelectrica.
Înţelegerea dintre cele două părţi stabileşte ca în schimbul celor 57 de milioane de euro, Hidroelectrica să furnizeze o cantitate de 1,7 TWh pe tot anul 2010 la un preţ de 138 de lei pe MWh, exclusiv pentru combinatul siderurgic din oraşul nostru.
Pe înţelesul tuturor, ArcelorMittal, un mare consumator de energie, a cerut o cantitate importantă de energie la un preţ mai mic decât cel pe care îl practică furnizorul, iar acesta a fost de acord cu oferta Combinatului.
Imediat după semnarea contractului, între părţi au apărut şi voci care au susţinut că vânzarea de energie către ArcelorMittal Galaţi în aceste condiţii este o decizie strategică şi controversată şi că astfel a fost distorsionată piaţa de energie pentru că furnizorii nu au avut acces egal la energia hidro.
„Cel mai corect era ca Hidroelectrica să fi organizat, pentru vânzarea cantităţii respective, o licitaţie”, spunea, la scurt timp după încheierea contractului, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România, citat de ziarul Bursa.
Factura, cine emite factura?
Fuse, însă, şi se duse. Noile discuţii vizează faptul că după obţinerea licenţei de distribuţie a energiei, cei de la ArcelorMittal s-ar putea apuca să vândă energia cumpărată ieftin prin propria reţea de pe platforma siderurgică.
Acuzaţiile, lansate voalat în emisiuni televizate cu oareşce audienţă, nu au fost dovedite. Mai mult decât atât, reprezentanţii Hidroelectrica susţin, în acelaşi ziar cu profil economic, că prin acel contract de vânzare a 1,7 TWh pe anul 2010 se stabileşte clar că ArcelorMittal nu are voie să revândă energia cumpărată, în caz contrar urmând a fi sistate livrările, iar înţelegerea - ruptă.
Controversa sau semnul de întrebare pot veni, probabil, de la faptul că unele societăţi de pe platforma combinatului siderurgic gălăţean sunt racordate la reţeaua de energie care aparţine ArcelorMittal.
Compania siderurgică ar putea spune, în apărarea sa, că acesta a fost şi motivul pentru care fost nevoită să solicite şi să primească acea licenţă de furnizare a energiei.
După discuţii cu manageri ai unor societăţi mari care lucrează pe platforma ArcelorMittal Galaţi am aflat că acestea plătesc factura de energie către Electrica, fapt care risipeşte, în bună măsură, suspiciunile legate de revinderea energiei.
Există însă şi informaţii care nu au putut fi confirmate oficial şi care arată că ArcelorMittal ar furniza cantităţi de energie la schimb cu alte produse sau materii prime de care are nevoie în fluxul de producţie.
De aici şi până la „băieţii deştepţi” este însă o cale destul de lungă, dar faptul că oficialii companiei siderurgice au refuzat să comunice pe acest subiect, lasă loc de interpretări.
