Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

* O lege care încalcă Codul civil şi pe cel comercial *
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere abrogarea în regim de urgenţă a HG 685 din 23 august 1999, care impune obligativitatea efectuării compensărilor între firme DOAR prin intermediul Institutului de Management şi Informatică. „Această hotărâre generează birocraţie excesivă, costuri suplimentare nejustificate şi contravine prevederilor Codului civil şi Codului comercial”, spune Marian Filimon, vicepreşedintele gălăţean al CNIPMMR.
Conform HG 685, contribuabilii persoane juridice sunt obligaţi să transmită la Institutul de Management şi Informatică datele privind plăţile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 10.000 de lei. În această categorie sunt incluse: volumul creditelor nerambursate în termen către băncile finanţatoare, inclusiv dobânzile aferente; volumul debitelor către bugetele de stat, speciale şi locale, neachitate în termen, inclusiv majorările de întârziere datorate şi penalizările, după caz; volumul creanţelor faţă de persoanele juridice, care se finanţează total sau parţial de la bugetul de stat; volumul creditelor comerciale acordate de agenţii economici, nerambursate la scadenţă. Contribuabilii sunt obligaţi să actualizeze aceste date transmise la cel mult 30 de zile.
„Două persoane juridice care se bazează pe o relaţie contractuală directă trebuie să aibă posibilitatea de a-şi compensa direct (în condiţiile Codului civil), fără intermediari, datoriile, respectiv creanţe peste 10.000 de lei şi restanţe peste 30 de zile, fără a fi obligate la costuri suplimentare prin declararea şi compensarea lor numai prin IMI”, spune Marian Filimon.
În cadrul HG 685 se prevede că toate compensările intermediate conform regulamentului sunt legal efectuate, „ceea ce se poate interpreta, în mod literar, că orice compensare efectuată în afara IMI nu ar fi legală. Acest fapt contravine prevederilor Codului civil şi Codului comercial, precum şi libertăţii contractuale, prin intervenţia statului într-o relaţie comercială dintre două persoane juridice”.
Obligativitatea ca orice compensare efectuată să se facă numai pe un formular tipizat nu îşi are rostul – spune vicepreşedintele CNIPMMR - atât timp cât există prevederi legale (Codul civil şi cel comercial) care dau posibilitatea stingerii creanţelor şi datoriilor între două persoane juridice şi pe baza unui alt document (act adiţional la contractul iniţial, proces verbal de compensare etc.).
De asemenea, „obligativitatea utilizării unui formular tipizat creează şi posibilitatea unor abuzuri din partea anumitor organe ale statului, care pot interpreta legea într-un mod total nefavorabil IMM-urilor. Se poate ajunge chiar şi la posibilitatea anulării în instanţă a unor compensări efectuate (chiar şi aprobate de ambele părţi), dacă ele nu au fost făcute prin IMI sau pe un document tipizat”.
Nu în ultimul rând, obligativitatea compensării creanţelor sau datoriilor prin IMI generează timp pierdut pentru IMM-uri şi, totodată, costuri suplimentare şi inutile, încheie Marian Filimon.

Citit 3051 ori Ultima modificare Vineri, 14 Octombrie 2011 17:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.