Alegerea pro-europeană a românilor în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale a calmat spiritele din piață. Acțiunile au recuperat o parte din pierderi, leul s-a apreciat iar indicii ROBOR au scăzut.
Nu ne mai putem aștepta ca media euro să revină pe termen mediu sub pragul de 5 lei, care a devenit noua realitate. Majoritatea analizelor văd moneda unică la 5,05 - 5,10 lei la sfârșitul anului.
Însă acest scenariu se poate schimba dramatic dacă partidele politice „serioase" nu vor da dovadă de dorință de schimbare, pentru a constitui un guvern responsabil, care să poată rezolva gravele probleme economice cu care se confruntă țara. Un guvern minoritar sau, mai grav, alegeri parlamentare anticipate ar împinge cu rapiditate spre 5,40 - 5,50 lei, sau chiar aproape de 6 lei, așa cum anticipau cei de la JP Morgan, după primul tur al prezidențialelor.
În acest sens, previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene (CE) au coborât estimarea privind creşterea economiei româneşti din 2025 de la 2,5% la 1,4%. Comisia a atenționat asupra perspectivei ca deficitul guvernamental să rămână ridicat, la 8,6% din PIB în acest an, respectiv 8,4% în 2026, în timp ce deficitul de cont curent va scădea la 7,9%, respectiv, 7% în 2026.
Pe 8 mai, euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, ca efect al ieșirii abrupte de la guvernare a PSD.
După prima și singura confruntare electorală între cei doi finaliști, prestația mai bună a candidatului proeuropean a readus optimismul în piață, iar euro a coborât marțea trecută la 5,0991 lei.
A urmat o revenire a euro la 5,10 lei, iar lunea aceasta cursul a scăzut de la 5,1033 la 5,0315 lei, în timp ce cotațiile din piață au alunecat la 5,019 - 5,054 lei.
Vineri, în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, s-a precizat că „în ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului".
Piața monetară s-a detensionat la rândul ei, însă contracția indicilor ROBOR a fost mai mică, după sterilizarea lichidității la care a recurs BNR.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,39%, maximul ultimilor aproape doi ani și jumătate, la 7,26%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,48%, nivel comparabil cu cel din 6 februarie 2023, la 7,37%, iar cel la 12 luni s-a redus de la 7,53 la 7,44%.
Optimismul din piață a permis Trezoreriei să se împrumute cu 752 milioane de lei, la un randament mediu de 7,46%/an.
Euro s-a apreciat la 1,1149 - 1,1288 dolari, după ce Moody's a retrogradat ratingul datoriei Statelor Unite de la AAA la Aa1 cu perspectivă stabilă.
Cursul dolarului a coborât de la 4,5563 la 4,4631 lei.
Media francului elvețian a scăzut la 5,3581 lei, iar cea a lirei sterline la 5,9760 lei.
Aprecierea metalului galben la 3.201,70 - 3.250,80 dolari/uncie, la care a contribuit evoluția descendentă a monedei americane față de alte valute majore, a limitat scăderea prețului gramului de aur, de la 470,2624 lei la 464,9896 lei.
Lunea aceasta, bitcoin a scăzut la 102.124 dolari, după o creștere prealabilă la 107.072 dolari. La rândul său, ethereum s-a depreciat de la 2.510 la 2.352 dolari.
