* Traficul de mărfuri, influenţat negativ de scăderea activităţii din combinatul siderurgic * În primele 11 luni ale anului, 9,71 milioane de tone au trecut prin porturile administrate de APDM Galaţi * Program pentru dezvoltarea logisticii de transport în porturile de la Dunăre *
Traficul naval prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, coordonate de Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, a scăzut în acest an cu peste un milion de tone, la 9,71 milioane de tone marfă, rezultă din datele centralizate la 11 luni. Scăderea se datorează diminuării traficului prin Portul Mineralier, celelalte porturi, chiar dacă au avut creşteri de trafic, nereuşind să compenseze diferenţa. Chiar şi în aceste condiţii, portul Galaţi şi-a consolidat poziţia de lider al porturilor dunărene, cu un trafic de mărfuri de peste 4,65 milioane de tone, poziţiile următoare fiind ocupate de porturile din Brăila, cu un trafic de 2,9 milioane tone marfă şi Tulcea, cu un trafic de 2,15 milioane de tone.
Suişuri şi coborâşuri
La nivelul porturilor gălăţene, ponderea traficului este reprezentată de tranzacţiile cu suişuri şi coborâşuri derulate prin Portul Mineralier, activitatea portuară fiind direct legată de activitatea combinatului siderurgic ArcelorMittal. În acest an s-a înregistrat o diminuare a producţiei, iar acest lucru s-a reflectat atât în scăderea fluxurilor de materii prime, cât şi în fluxurile de produse finite. Astfel, dacă în primele 11 luni ale anului trecut prin Portul Mineralier au tranzitat 5,22 milioane de tone marfă, anul acesta traficul a fost de 3,85 milioane de tone marfă. Ponderea a fost reprezentată de traficul fluvial, cu 176 de nave ce au transportat 2,96 milioane de tone marfă. Prin Portul Mineralier au mai trecut şi 24 de nave maritime, ce au transportat 0,88 milioane de tone marfă.
Două nave la Portul Comercial
Un fapt îmbucurător este că, dincolo de fluctuaţiile induse de dependenţa porturilor de combinatul siderurgic, traficul de mărfuri a avut un trend ascendent, mai ales în ceea ce priveşte tranzacţiile cu cereale, fier vechi şi mărfuri generale. O creştere semnificativă a fost înregistrată în Port Bazinul Nou, unde anul acesta traficul a ajuns la 399.516 tone marfă faţă de 270.411 tone marfă transportate anul trecut. Şi în „portul-soră”, Port Docuri, s-a înregistrat o creştere a traficului de mărfuri, de la 278.441 tone marfă la 289.075 tone marfă. Din punct de vedere statistic s-ar putea spune că Portul Comercial… şi-a dublat activitatea. Asta pentru că, dacă anul trecut prin acest port a trecut… o singură navă, în acest an au trecut două nave maritime ce au transportat 5.999 de tone de ulei. Un avans a luat şi transportul de produse petroliere, iar prin Unicom Oil Terminal au trecut 112.223 tone de astfel de produse, faţă de 95.406 tone anul trecut.
Programe stimulative
Demn de remarcat este şi faptul că o înviorare a activităţii se simte şi în celelalte porturi ale Dunării Maritime. La Brăila, după primele 11 luni ale anului, traficul de mărfuri a ajuns la 2,9 milioane de tone, cu peste 200.000 tone mai mult faţă de anul trecut. La Tulcea, creşterea a fost mai modestă, de la 2,15 milioane de tone la 2,2 milioane de tone, însă important este că activitatea portuară a rămas „pe plus”.
Pentru stimularea activităţii portuare, APDM Galaţi este implicată într-o serie de proiecte ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor asigurate transportatorilor. Un exemplu în acest sens este proiectul DaHar (Danube Inland Harbour Development), finanţat cu 1,96 milioane de euro prin Programul South East Europe şi care vizează dezvoltarea lanţurilor logistice de transport între porturile din ţările dunărene. În cadrul acestui proiect se doreşte, de exemplu, reluarea ideii de a realiza o linie de transport între portul Galaţi şi portul austriac Ennshafen. Acest obiectiv a fost pe punctul de a fi „îngropat” de criza economică, dar creşterea treptată a transporturilor pe Dunăre a determinat o reluare a proiectului.
Un rol în stimularea activităţii portuare îl vor avea şi proiectele WANDA şi Codenav, în valoare de 1,96 milioane de euro şi, respectiv, 8 milioane de euro, ce au ca obiectiv armonizarea normativelor în domeniul protecţiei mediului din prisma transporturilor navale, cât şi realizarea unui sistem integrat de preluare şi prelucrare a deşeurilor de la nave.
