Apusul generalilor

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Arestarea a sute de ofiţeri turci pe parcursul a mai bine de patru ani de anchete a culminat, ieri, cu punerea sub acuzaţie a fostului şef de Stat Major al armatei, generalul Ilker Basbug. El a fost indicat drept capul unei „reţele teroriste” ce ar fi pus la cale un complot pentru a înlătura de la putere guvernul condus de premierul Recep Tayyip Erdogan.

Tensiunile dintre elita militară şi partidul AKP al premierului sunt de notorietate, mărul discordiei fiind chiar profilul statului turc. Încă din perioada lui Kemal Ataturk, armata a fost considerată drept garant al păstrării caracterului secular al statului. În perioada 1960 – 1980 au fost nu mai puţin de trei de lovituri de stat prin care armata a înlăturat de la putere guvernele „indezirabile”. Erdogan a ajuns la putere după lupte electorale în care a fost acuzat că, alături de AKP, ar avea o agendă islamică ascunsă.

Chiar dacă asemenea afirmaţii au fost negate, nu se poate să nu remarcăm că, în ultimii ani, islamismul a căpătat o importanţă tot mai mare în societatea turcă şi a pătruns inclusiv în mediile politice. Chiar şi la nivelul relaţiilor internaţionale se observă că Turcia, deşi are a doua armată ca dimensiuni din NATO, pare a se delimita tot mai mult de partenerii occidentali. Depărtarea perspectivei Turciei de a adera la Uniunea Europeană şi o poziţie tot mai radicală faţă de conflictele din Orientului Mijlociu sunt doar două dintre efectele acestei distanţări. Arestarea sutelor de ofiţeri turci, în frunte cu şeful de Stat Major, demonstrează şi că elitele militare nu mai au puterea şi influenţa de altădată.

Aparent paradoxal, o parte a opiniei publice, chiar dacă nu este de acord cu orientarea islamistă a partidului de guvernământ, nu este de acord nici cu o eventuală lovitură de stat. Acest lucru se datorează faptului că a crescut numărul persoanelor care consideră că instrumentele democratice sunt singurele care trebuie să determine o schimbare a puterii. În acelaşi timp, nu au lipsit acuzaţiile la adresa puterii de la Ankara cum că se foloseşte de acuzaţiile de complot pentru a scăpa de oponenţii politici. Asta pentru că, printre „inamicii statului” se numără inclusiv jurnalişti, scriitori sau alţi reprezentanţi incomozi ai societăţii civile. Adevărul se va vedea, poate, la pronunţarea sentinţelor, însă cert este că Turcia de astăzi nu mai este nici pe departe Turcia generalilor. Pe de altă parte, o Turcie a islamiştilor naşte nelinişti cel puţin la fel de mari.

 

Citit 7252 ori Ultima modificare Vineri, 06 Ianuarie 2012 18:08

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.