* Valoarea creditelor contractate de gălăţeni a ajuns la 4,1 miliarde de lei * În timp ce împrumuturile în moneda naţională sunt într-o continuă scădere, valuta ia faţa leului la toate categoriile de credite * Împrumuturi pentru firme sunt după chipul şi asemănarea economiei, iar populaţia nu şi-a pierdut apetitul pentru creditele de consum *
Gălăţenii au încheiat anul bancar 2011 cu credite totale de peste 4.157,2 milioane de lei, din care 1,628,6 milioane de lei reprezentau împrumuturi în moneda naţională şi 2,528,6 milioane de lei erau credite în valută, rezultă din datele furnizate de BNR. Trendul este într-o uşoară scădere faţă de luna noiembrie, când totalul împrumuturilor a fost de 4.281,2 milioane de lei. Trebuie însă precizat că anul 2011 a fost în zona bancară un an al extremelor pentru gălăţeni. Astfel, în luna martie s-a atins minimul absolut al creditării din ultimii trei ani, adică de la debutul crizei economice, cu un total de doar 3.882,5 milioane de lei, dar şi valoarea maximă, în septembrie, când s-a ajuns la un total de 4.289,6 milioane de lei.
Această evoluţie a fost posibilă în special pe fondul unei creşteri accentuate a creditării în valută, cerere care, în ultimele luni, a reuşit să se menţină peste ştacheta de 4.000 milioane de lei. Scăderea din ultima lună poate fi pusă parţial pe seama temperării creditării în lei, în decembrie nivelul acesteia fiind de doar 1.628,6 milioane lei, foarte aproape de minimul ultimilor trei ani, de 1.587,4 milioane de lei, înregistrat tot în martie 2011.
Suişuri şi coborâşuri pentru firme
În ceea ce priveşte structura creditelor pe categorii de clienţi, se observă o evoluţie foarte sinuoasă în creditarea agenţilor economici şi păstrarea unei evoluţii aproape liniare în cazul populaţiei. Ultimele şase luni sunt reprezentative pentru evoluţia cu suişuri şi coborâşuri a creditării agenţilor economici - politicile practicate de bănci, dar şi orientarea spre creditare a firmelor fiind dictate şi de contextul general al economiei. Volumul creditelor în valută pentru agenţii economici a fost cel mai fluctuant şi, de altfel, a dat „tonul” şi la parametrii generali ai creditării.
Anul 2011 a fost încheiat de firme cu credite în valută de 1.377,6 milioane de lei, sub maximul înregistrat în septembrie, de 1.455,2 milioane de lei, rezultat al unui salt substanţial peste ştacheta de 1.200 milioane de lei în jurul căreia au oscilat împrumuturile în perioada martie – august. Comparativ cu anii precedenţi, trebuie precizat că, în ultima lună, firmele au ajuns la un nivel al creditării în valută foarte apropiat de maximul înregistrat în noiembrie 2010, de 1.394,3 milioane de lei şi chiar mult peste nivelul de 1.125,8 milioane de lei din „vremurile bune” de dinainte de anul 2009.
Firmele au avut în 2011 un an relativ bun şi la creditele în lei. Chiar dacă în martie s-a atins un minim de 786 milioane de lei la acest tip de credite, pe parcursul lunilor care au urmat trendul a fost unul ascendent, până în noiembrie, la 905,5 milioane de lei. Ultima lună din an a adus o scădere la 838 milioane de lei, dar n-ar fi exclus ca în acest an să avem din nou creşteri pe acest segment, dat fiind faptul că băncile au mai relaxat politica de creditare faţă de firme în general, faţă de IMM-uri în particular.
La consum înainte, la imobiliare mai greu
În cazul creditelor contractate de populaţia Galaţiului, lucrurile sunt aparent ceva mai clare: în ultimele luni, creditele în moneda naţională au „îngheţat” în jurul pragului de 800 milioane de lei, după o tendinţă de scădere ce s-a păstrat constantă pe tot parcursul ultimilor trei ani. Spre comparaţie, dacă în decembrie 2011 populaţia avea credite în moneda naţională de 838 milioane de lei, în decembrie 2009 acest tip de credite era cu aproape 100 milioane de lei mai mare, iar în decembrie 2008 cu aproape 200 milioane de lei mai mare.
Partea leului a fost luată la nivelul populaţiei de creditele în valută. În intervalul aprilie – decembrie 2011, aceste împrumuturi au crescut de la 1.028,4 milioane de lei la 1.133,9 milioane de lei. La debutul crizei economice, aceste credite erau de doar 902 milioane de lei.
În cazul populaţiei, lucrurile se complică dacă se analizează destinaţia împrumuturilor. Creditele de consum deţin supremaţia, în dauna creditelor destinate locuinţelor. Astfel, în decembrie 2011, împrumuturile destinate consumului aveau o valoare de 607,3 milioane de lei, o valoare substanţial sub cea de 948 milioane de lei din vremurile creditelor „doar cu buletinul”, dar mult peste nivelul de 39 milioane de lei al împrumuturilor în lei destinate locuinţelor. Lucrurile s-au mai echilibrat în ceea ce priveşte creditele în valută, dar asta nu printr-o scădere a creditelor de consum - ba acestea au şi crescut constant în ultima perioadă până la nivelul de 557,3 milioane de lei - cât mai ales prin creşterea creditelor destinate locuinţelor, acestea reuşind să ajungă la un total de 566,3 milioane de lei, cu aproximativ 225 milioane de lei mai mult faţă de perioada de dinainte de criză.
Dat fiind faptul că sursa principală a creditelor restante a fost în principal în zona creditelor consum şi că nici anul 2012 nu se anunţă unul prea liniştit în plan financiar, BNR a intervenit pe piaţă cu noi regulamente de creditare. Noile norme sunt aplicabile chiar din această lună, creditele de consum necesitând garanţii mai consistente, în timp ce pentru creditele imobiliare cadrul general de creditare este lăsat ceva mai relaxat.
