* Criza economică lasă operatorii portuari „pe uscat” * În porturile gălăţene s-a înregistrat anul trecut cel mai mic tranzit din ultimii şase ani * Anul 2009 se anunţă unul şi mai greu * APDM Galaţi solicită ajutor financiar de la stat pentru menţinerea infrastructurii portuare *
Activitatea în porturile gălăţene a fost drastic afectată de criza economică. În 2008, traficul de mărfuri prin Portul Mineralier, Port Bazinul Nou şi Portul Docuri a atins o cotă de 8,87 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani! Spre comparaţie, în 2007, traficul s-a cifrat la 10 milioane tone marfă.
Nici pentru 2009 previziunile nu sunt foarte încurajatoare, estimându-se un trafic de doar 8,6 milioane de tone marfă. Într-o situaţie asemănătoare se află şi celelalte porturi a căror infrastructură este administrată de APDM Galaţi.
Astfel, în porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, traficul total în 2008 a fost de 12,7 milioane tone marfă, în scădere cu 1,36 milioane de tone faţă de anul precedent. Practic, doar jumătate din capacitatea de operare a porturilor dunărene este folosită.
„În momentul de faţă, operatorii portuari sunt activi, dar nu au o certitudine asupra viitorului trafic pe care vor putea să-l deruleze. O deblocare este posibilă, eventual, peste câteva luni”, a precizat directorul general al APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu (foto 1).
Deocamdată, semnele lunii ianuarie nu sunt foarte încurajatoare. În prima lună din 2009, traficul s-a situat doar la 30 la sută din volumul operat în luna similară a anului trecut!
Infrastructură pe timp de criză
Indiferent de activitatea operatorilor, APDM Galaţi trebuie să gestioneze infrastructura portuară. „Cheltuielile sunt aceleaşi, indiferent de traficul de nave. Din această cauză, am avut o discuţie cu o parte din operatorii portuari, le-am solicitat o întâlnire în viitorul apropiat în care să facem o analiză foarte serioasă şi să ştim, din toată infrastructura portuară, pe ce elemente să ne axăm pentru întreţinere, pentru punere la dispoziţie, astfel încât ei să-şi desfăşoare activitatea economică în bune condiţii, iar noi să avem cheltuielile minime, pentru că suntem într-o perioadă de criză”, a precizat Mihai Ochialbescu.
Până în prezent, cheltuielile pentru întreţinerea porturilor administrate de APDM Galaţi s-a cifrat anual, în medie, la 61 milioane lei. „Noi nu dorim reducerea bugetului, pentru că asta ar însemna să reducem capacitatea de operare pentru anumite tipuri de nave, şi atunci armatorii ar putea opta pentru alte variante, de exemplu, pentru Constanţa, ceea ce ar afecta şi mai mult porturile dunărene.
Prin urmare, proiectul de buget pe anul acesta a fost gândit pe structura de anul trecut, el a fost trimis deja de vechea conducere la Bucureşti spre aprobare, rămâne de văzut ce decizie se va lua la nivel ministerial. Dar nu vă ascund faptul că am avut nişte discuţii cu reprezentanţi ai ministerului în care, dată fiind situaţia de criză, am solicitat ajutor financiar de la stat pentru menţinerea capacităţilor portuare”, a precizat directorul APDM Galaţi.
Epava navei „Transilvania”, greu de urnit
Unul dintre obiectivele importante aflate pe agenda APDM Galaţi din acest an este ranfluarea epavei navei „Transilvania” din Portul Comercial Galaţi. Lucrările, începute încă de anul trecut, sunt executate de Superquatro Grup, valoarea totală a contractului fiind de 3,8 milioane euro.
Misiunea nu se anunţă foarte uşoară. Astfel, deşi executanţii lucrării şi-ar fi dorit să scoată din apele Dunăreii primul tronson din epavă încă de acum vreo două luni, dificultăţile tehnice sunt mai mari decât se preconiza iniţial.
„Deşi se aşteptau să o scoată mai devreme, nu a fost aşa, pentru că, totuşi, avem o epavă care stă de 30 ani în Dunăre. Colmatarea epavelor este foarte rapidă şi foarte dură. Aceeaşi problemă a fost şi la Rostock. Materialul de colmatare se întăreşte, devine precum cimentul şi este foarte greu de îndepărtat”, a explicat Ochialbescu.
La lucrări va fi folosită o nouă tehnologie de tăiere. Deocamdată, lucrările sunt încă în graficul stabilit anterior, însă abia pe la mijlocul lunii martie vor putea fi făcute primele evaluări ale eficienţei noilor metode folosite pentru îndepărtarea epavei.
