Mansardarea clădirilor vechi – o soluţie europeană

Mansardarea clădirilor vechi – o soluţie europeană
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* La mini-audierea privind implementarea directivei EPBD privind eficientizarea energetică a clădirilor, al cărei raportor a fost eurodeputata Adriana Ţicău, s-au prezentat rezolvări europene ale problemei reducerii pierderilor de energie în cazul clădirilor deja existente *

În condiţiile în care, la Galaţi şi peste tot în România, cetăţenii se ocupă singuri, aşa cum pot, de eficientizarea energetică a propriilor case şi apartamente, dezbaterea care a avut loc ieri, în Parlamentul European, vizavi de felul în care reglementează forul legislativ această problemă şi cum aplică reglementările statele membre ar fi fost interesantă pentru oricine. 

Exemple de bună practică

Dincolo de terminologia tehnică, la mini-audierea al cărei raportor a fost europarlamentarul român Adriana Ţicău s-au evidenţiat, atât de către vorbitorii specialişti, invitaţi pentru a prezenta soluţiile găsite în ţările lor de origine, cât şi de către participanţii la şedinţă, multe aspecte negative.

Astfel, s-a remarcat că directiva EPBD privind performanţa energetică a clădirilor este, potrivit doamnei Joanne Arbon, din partea AEA Technology, complet  implementată doar de către 17 state membre, alte şapte state îndeplinesc cele mai multe dintre cerinţe, dar nu pe toate, în timp ce trei state membre se confruntă cu probleme mai serioase din punct de vedere financiar, metodologic şi chiar al clarităţii textului directivei. Evident, ţările în care deja există politici aplicabile în această direcţie au găsit aplicarea directivei mult mai uşoară.

În ceea ce priveşte exemplele de bună practică, vorbitorii au considerat că există aici un spaţiu mare de manevră. Herbert Greisberger, secretarul general al Societăţii Austriece pentru Mediu şi Tehnologie, a  oferit, printre altele, soluţia deja cunoscută de români a mansardărilor. Specialistul austriac a susţinut că, mai ales pentru clădirile din anii 50-60, construirea de apartamente peste cele existente, apartamente care ulterior vor fi vândute şi vor permite amortizarea costurilor renovării întregii clădiri şi mărirea eficienţei energetice a respectivului imobil.

O altă soluţie, oferită pentru clădirile noi, este punerea deoparte, încă de la construire, a unui fond pentru o viitoare renovare, dar, desigur, aceasta este doar o soluţie pentru viitor. În ceea ce priveşte reparaţiile curente ale clădirilor, Wolfgang Feist, de la Paasivhaus Institut, Germania, a precizat că, deşi un om care tocmai şi-a schimbat ferestrele nu o va face din nou doar pentru a mai economisi 2-3 la sută din consumul de energie, peste trei, patru ani, când va fi gata să o facă, trebuie convins să aleagă soluţia cea mai bună din punct de vedere energetic. Dealtfel, dl Feist a anunţat că institutul pregăteşte, pentru 17-18 aprilie, o expoziţie cu invitaţi internaţionali pentru a demonstra soluţiile găsite.

Renovarea cu bun-simţ, mai ieftină decât investiţia nouă

Dl Greisberger, răspunzând la întrebarea dacă implementarea directivei va fi influenţată negativ de criza financiară de pe pieţele europene, a precizat că nu crede, deoarece renovarea făcută cu bun simţ, cu cap,  costă mai puţin decât o casă nouă. 

Adriana Ţicău a afirmat că, în condiţiile în care 28 la sută din cheltuielile familiilor europene se duc pe utilităţi, este foarte importantă reducerea pierderilor în această direcţie. „În plus, implementarea directivei va presupune crearea a cel puţin 285.000 de noi locuri de muncă, ceea ce  înseamnă enorm pe fondul crizei actuale”, a precizat raportoarea.

Andrew Warren, din partea EuroACE, a adăugat că mişcarea către realizarea întregului potenţial al eficientizării energetice a clădirilor  a fost foarte slabă până acum, dar că amendamentele propuse de membrii Parlamentului European vor uşura lucrurile, în ciuda crizei financiare, şi se va ajunge, cât mai curând, la locuinţa ideală, cea care este astfel proiectată, gândită şi structurată încât să fie o consumatoare cât mai mică de energie.

Care au fost concluziile dezbaterii, prezentate, la final, de raportoarea Adriana Ţicău, aflaţi dintr-o ediţie viitoare a „Vieţii libere”.

Citit 2496 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.