La startul din 2013, economia gălăţeană aliniază 20.100 agenţi economici * „Selecţia natură” din mediul de afaceri i-a făcut pe întreprinzători mai prudenţi în planurile de investiţii * „Dacă nu suntem ajutaţi, măcar să nu fim încurcaţi”, solicită întreprinzătorii gălăţeni autorităţilor publice * În prezent, mediul de afaceri este considerat mai degrabă stânjenitor pentru dezvoltarea agenţilor economici * În aceste condiţii, Galaţiul a atins cote record ale şomajului şi mii de persoane au ajuns să trăiască din ajutoarele sociale * Reducerea birocraţiei şi a fiscalităţii sunt principalele dorinţe ale IMM-urilor pe 2013
Mediul de afaceri gălăţean aliniază la linia de start a anului 2013 aproape 20.100 de agenţi economici, cam cu o sută mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele prezentate de ONRC. Chiar dacă, numeric cel puţin, se conturează o oarecare stabilitate, asta nu înseamnă că anul 2012 a fost unul liniştit pentru economia gălăţeană. Nu au lipsit nici suspendările de activitate, fiind înregistrate 341 de astfel de cazuri, nici dizolvările voluntare - 293 de cazuri. Cele mai numeroase au rămas radierile, anul trecut fiind înregistrate 1.562 de cazuri.
„Desigur, există o dinamică a agenţilor economici care ies din mediul de afaceri şi a celor care intră, iar în 2012 numărul celor care au început o afacere a fost ceva mai mare decât al celor ce şi-au încetat activitate. Dar rămâne de văzut câţi dintre noii agenţi economici vor rezista pe piaţă în condiţiile în care anul 2013 nu se anunţă deloc un an uşor pentru mediul de afaceri”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene. Acesta a precizat că prudenţa a fost cuvântul de ordine în 2012 şi, cel mai probabil, la fel vor sta lucrurile şi în 2013. „Criza economică, percepută iniţial ca un episod mai degrabă pasager, a schimbat total regulile jocului, fie că vorbim de condiţiile de creditare, relaţiile dintre partenerii de afaceri, gestionarea resurselor umane sau strategiile de investiţii. Criza a determina un fel de „selecţie naturală” în urma căreia au rezista firmele care au reuşit să se adapteze noilor condiţii de pe piaţă. Poate că numărul celor capabili să depăşească criza ar fi fost mai mare dacă autorităţile ar fi căutat să aplice o stratege anticriză. Din păcate, a lipsit o coerenţă în această direcţie, linia generală a fost mai degrabă de a-i împovăra pe agenţii economici, în goana de venituri la buget, iar acum firmele au ajuns să-şi dorească, dacă nu să fie ajutate, cel puţin să nu fie încurcate în activitatea lor…”, a precizat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Afaceri cu obstacole
În aceste condiţii, situaţia de ansamblu a mediului economic a fost apreciată, în 2012, mai degrabă stânjenitoare dezvoltării de mai bine de jumătate (54,45 la sută) dintre întreprinzători, se arată în studiul „Carta Albă a IMM-urlor 2012”, realizat de CNIPMMR. La polul opus, doar 11,81 la sută dintre firme au considerat că mediul de afaceri din 2012 a favorabil dezvoltării, în timp ce 33,74 la sută dintre participanţii la studiu consideră că situaţia generală este mai degrabă neutră. Printre cele mai frecvente dificultăţi evocate de IMM-urile din Regiunea de dezvoltare Sud Est, din care face parte şi Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Buzău, Vrancea şi Constanţa, se numără scăderea cererii pe piaţa internă (66 la sută), birocraţia (59,39 la sută), fiscalitatea excesivă (61,42 la sută), inflaţia (43,65 la sută), corupţia (37 la sută) şi controalele excesive (50,76 la sută).
„Fruntaşi” la şomaj
Faptul că mediul economic gălăţean nu a reuşit în 2012 să-şi regăsească vitalitatea s-a reflectat în nivelul şomajului. Cu rată a şomajului de 8,69 la sută, Galaţiul a ajuns pe locul cinci la nivel naţional, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut era pe locul opt. Un şomaj mai ridicat ca la noi se întâlneşte doar în Teleorman, Vaslui, Dolj şi Mehedinţi. Dacă este însă să ne luăm după numărul de şomeri, cu peste 17.000 de persoane fără loc de muncă, Galaţiul este pe locul trei în ţară, după Dolj şi Bucureşti, acesta din urmă beneficiind însă de o rată a şomajului mult mai mică. Situaţia este şi mai dramatică dacă ţinem cont de faptul că, dintre şomeri, doar în jur de 4.500 sunt indemnizaţi, restul de 12.500 îngroşând, cei mai mulţi dintre ei, numărul celor ce trăiesc din ajutoarele sociale acordate prin Legea 416 a venitului minim garantat.
E loc de mai bine
La capitolul oportunităţi, în regiunea noastră de dezvoltare tot piaţa internă pare a fi cheia depăşirii dificultăţilor (70,56 la sută) sau, eventual, extinderea pe noi pieţe (40,1 la sută). Doar 29,44 la sută dintre IMM-uri consideră drept o oportunitate folosirea de noi tehnologii, în timp ce doar 8,12 la sută se bazează pe sporirea exporturilor. Dacă ar fi să facem un portret robot al unei microîntreprinderi gălăţene s-ar constat că cifra de afaceri ar fi undeva în jurul a 270.000 lei, iar în ceea ce priveşte activităţile preferate am descoperi că multe dintre ele se orientează spre agricultură, proiectare în inginerie, transporturi, construcţii, industrie alimentară şi servicii informatice. Factorii-cheie pentru succesul unui afaceri plasează pe primele locuri, potrivit studiilor de piaţă, angajaţii calificaţi şi pricepuţi (48,66 la sută) şi relaţiile cu partenerii comerciali (48,48 la sută). „Un fapt îmbucurător ar fi acela că, de la an la an, obiectul de activitate al microîntreprinderilor devine din ce în ce mai diversificat. Semn că spiritul antreprenorial îşi caută căi de dezvoltare în domenii tot mai largi. Dar pentru ca societatea să beneficieze de aceste tendinţe este nevoie, printre altele, de a se consolida dialogul dintre autorităţile publice şi mediul de afaceri”, a arătat vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon. Una dintre propunerile patronatelor gălăţene înaintate anul trecut şi care aşteaptă şi astăzi o concretizare este înfiinţarea unui „Consiliu Economico-Social”, format din reprezentanţi ai mediului academic, IMM-uri, adimistraţie, care să aibă rolul de a elabora la nivelul judeţului Galaţi strategii şi politici economice menite să stimuleze dezvoltarea mediului de afaceri. Acest model este aplicat cu succes în ţări precum Franţa sau Germania, fiind un instrument prin care comunităţile locale participă direct la identificarea de soluţii concrete pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Acordarea de facilităţi la racordarea la utilităţi, o serie de scutiri la plata impozitelor locale pentru afacerile aflate la început, asistenţă în obţinerea avizelor oferită potenţialilor investitori s-ar putea număra printre eventualele soluţii de stimulare a mediului de afaceri gălăţean. „IMM-urile reprezintă plasa de siguranţă a economiei. Numai cu ajutorul lor Galaţiul poate scăpa de neajunsurile care decurg din dependenţa de marii coloşi economici. IMM-urile sunt şansa pentru a genera noi afaceri şi locuri de muncă pentru a compensa pierderile din sectoarele mai vulnerabile”, a mai arătat viceprşedintele CNIPMMR.
Desigur, cea mai mare dorinţă a mediului de afaceri pentru 2013 ar fi reducerea numărului anual de plăţi pe care întreprinzătorii le realizează în contul autorităţilor publice, aceasta fiind o condiţie fundamentală pentru simplificarea şi debirocratizarea sistemului fiscal. În prezent, la noi sunt nu mai puţin de 113 taxe, impozite şi alte obligaţii pe care trebuie să le plătească o firmă, de 6,6 ori mai multe decât media UE, de 17 taxe!
