Taxa discordiei. „Victime colaterale” în aplicarea TVA la încasare

Taxa discordiei. „Victime colaterale” în aplicarea TVA la încasare
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Menită să deblocheze financiar activitatea IMM-urilor cu o cifră de afaceri sub 500.000 euro, măsura este considerată discriminatorie de ceilalţi agenţi economici * Unele companii susţin şi că procesul de verificare şi ţinere a evidenţei plăţilor a devenit mai costisitor şi mai stufos * Obiecţiile ridicate de companii au determinat Ministerul Finanţelor să ia în calcul o nouă corecţie a sistemului fiscal


Considerat iniţial drept „măsura fiscală a anului”, noul sistem de aplicare a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la încasare, aplicat de la 1 ianuarie pentru afaceri sub 500.000 euro, a început să-şi dea la iveală şi slăbiciunile odată cu trecerea efectivă de la teorie la practică.

La nivelul Galaţiului, peste 10.000 de agenţi economici se află sub incidenţele noilor proceduri, iar impactul acestora s-a făcut simţit la întocmirea primelor deconturi de TVA din 2013, pentru contribuabilii cu perioada fiscală luna calendaristică. Acestea au avut termenul limită de depunere ziua de 25 februarie, pentru operaţiunile aferente lunii ianuarie 2013 şi, potrivit multor companii, cele mari mai ales, noul sistem a dus la complicarea procesului de verificare şi ţinere a evidenţei documentelor, dar şi la înmulţirea operaţiunilor de contabilitate.

Taxa la nivelul IMM-urilor

Plata TVA la încasare şi nu la emiterea facturii a fost una dintre măsurile cel mai des solicitate de reprezentanţii mediului de afaceri, în special la nivelul IMM-urilor. S-a plecat de la constatarea că, pe fondul problemelor generale din economie, vechiul sistem de încasare a TVA avea la nivelul IMM-urilor un efect nefast asupra fluxurilor de lichidităţi sau se adăugau costuri bancare suplimentare, cu efecte asupra competitivităţii şi viabilităţii pe piaţă a întreprinderilor. În Ordonanţa de Guvern nr.15/2012 privind modificarea Codului Fiscal s-a ţinut cont de aceste observaţii şi, iniţial cel puţin, toată lumea părea mulţumită, inclusiv la nivelul Patronatului IMM-urilor Galaţi.

„Noi am salutat măsura amânării plăţii TVA-ului pe o perioadă de 90 de zile, având în vedere efectele pozitive ale acestei măsuri. Aici putem vorbi de îmbunătăţirea cash-flow-ului (lichidităţile) microîntreprinderilor, dar şi de eliminarea unor penalităţi, dat fiind faptul că, în condiţiile financiare, bugetare actuale, multe firme aveau plăţile întârziate în tranzacţiile comerciale private, dar chiar şi în contractele de achiziţie publică. Practic, se creează premizele deblocării unor resurse financiare semnificative - 24 la sută din valoarea facturii plătite în avans la buget, raportat la încasarea plăţilor, pe o perioadă de 90 de zile. Prin urmare, fundamentul unei astfel de sistem ar fi stimularea creşterii economice şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea vitezei de circulaţie a banilor în economie”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat însă că, într-adevăr, măsura a generat nemulţumirea companiilor mari, dat fiind faptul că multe îşi plăteau facturile uneori şi la un termen mai mare de 90 de zile, iar noile norme implică angajamente mai ferme în combaterea plăţilor întârziate.

Evidenţe mai greu de urmărit

Lucrurile sunt însă ceva mai complicate decât par la prima vedere şi o serie de consultanţii financiari au început să atragă atenţia asupra costurilor ascunse pe care noul sistem de aplicare a TVA la încasare le are. Una dintre principalele obiecţii ridicate de companii, mai ales de cele care au multe operaţiuni, este aceea că ţinerea evidenţei documentelor devine mai stufoasă.

„Se complică procedura de înregistrare a facturilor, ducând, în medie, la o triplare a timpului alocat şi punând astfel presiune pe resursele dedicate acestei activităţi (…). Companiile se văd nevoite să-şi adapteze sistemele interne de facturare şi raportare din mers, într-o perioadă scurtă, fără a putea să prevadă şi să integreze din timp efectele acestor schimbări”, se arată într-un raport întocmit de compania independentă de consultanţă fiscală şi financiară Adevaris.

De exemplu, una dintre prevederile noul sistem de aplicare a TVA este aceea că, pentru fiecare factură, trebuie să se verifice mai întâi dacă furnizorul care a emis documentul figurează în Registrul firmelor plătitoare de TVA la încasare, publicat pe pagina web a ANAF. Pentru fiecare document cu TVA la încasare, se urmăreşte dacă s-a făcut plata facturii respective şi cât anume din sumă s-a plătit. Copia documentului care confirmă verificarea furnizorului emitent în Registrul ANAF trebuie îndosariată. La fel, pentru toate facturile plătite, este nevoie de copii îndosariate ale documentelor care dovedesc aceste plăţi. În cazul plăţilor parţiale, se face alocarea TVA aferentă de dedus pentru fiecare sumă plătită.

La rândul ei, ARSIT (Asociaţia pentru Reforma Sistemului de Impozite şi Taxe) atrage atenţia asupra faptului că noul sistem, bazat în aplicare şi pe acel plafon al cifrei de afaceri de 500.000 euro, încalcă aşa-numitul principiu al neutralităţii fiscale în materie de TVA (adică, toate activităţile economice trebuie tratate de aceeaşi manieră; operatorii economici nu pot fi trataţi diferit din punct de vedere al TVA - n.r.) şi se induc efecte negative în mediul de afaceri.

Drept soluţie pentru eliminarea acestor distorsiuni, ARSIT vine cu două variante. Prima dintre ele ar consta în aplicarea unui sistem de TVA la încasare pur, în care TVA aferent livrărilor să fie colectat strict la încasare, fără impunerea termenului de maxim 90 de zile de la data emiterii facturii, iar TVA aferent achiziţiei să fie dedus strict la plată. A doua variantă propusă este cea în care se aplică un sistem de TVA la încasare în care dacă se obligă colectarea TVA aferentă livrărilor în maxim 90 de zile de la emiterea facturii, atunci să se permită şi deducerea TVA aferentă achiziţiilor în maxim 90 de zile de la emiterea facturii. Una peste alta, ideea ar fi că, potrivit simulărilor ARSIT, în ambele variante costurile administrative ar fi mai mici decât cele actuale. Mai mult, se avansează ideea că, în fapt, pentru a se veni în ajutorul mediului de afaceri, intrarea şi ieşirea din sistemul de încasare a TVA la încasare ar trebui să fie opţională, idee susţinute de mai multe organizaţii patronale sau de consultanţă fiscală.

Se coace un nou sistem de plată a TVA

Realitatea din piaţă a demonstrat că, într-adevăr, în noile condiţii de încasare/deducere a TVA, sunt companii mari tentate să renunţe la colaborarea cu firmele mici de teamă să nu-şi blocheze resurse financiare importante şi să aibă probleme de lichiditate. Până acum, posibilitatea de a amâna plata facturilor a reprezentat pentru companiile mari un debuşeu financiar, iar prin noua abordare de plată a TVA, această administrare a banilor nu mai poate să funcţioneze.

Pus în faţa acestei situaţii, Ministerul Finanţelor Publice nu exclude o nouă corecţie a sistemului de plată a TVA. Secretarul de stat în MFP, Dan Manolescu, a avansat chiar data de 1 aprilie ca termen pentru aplicarea unor eventuale corecţii. Sunt avansate două variante de lucru, respectiv ca sistemul de TVA la încasare să fie opţional şi nu obligatoriu sau să fie extins termenul de 90 de zile la care TVA devine exigibilă (se poate solicita achitarea ei - n.r.), chiar dacă factura nu a fost încasată. De asemenea, nu este exclusă nici posibilitatea unei combinaţii între cele două variante. Cert este că, înainte de a lua o decizie, Ministerul Finanţelor doreşte să facă o cuantificare a efectelor pe care măsurile deja luate le-au avut asupra bugetului de stat, dat fiind faptul că deconturile de TVA au avut ca termen de depunere data de 25 februarie. Dar, indiferent ce s-ar întâmpla, se vede că predictibilitatea nu e chiar una dintre virtuţile sistemului nostru fiscal.

Citit 5212 ori Ultima modificare Duminică, 10 Martie 2013 16:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.