* În agricultură, 10 miliarde de euro aşteaptă să fie băgate, pe proiecte, în traista fermierilor * Formele asociative, condiţie pentru accesarea unor fonduri mai consistente * UE ajută, dar trebuie să ne ajutăm şi singuri *
Dezvoltarea formelor asociative este singura cale prin care agricultura românească poate să atragă fonduri europene mai consistente şi să se adapteze concurenţei pe piaţă, au declarat europarlamentarul gălăţean Constantin Dumitriu (PPE-DE, PD-L) şi Nicolae Ştefănuţă, consilier al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.
„La doi ani de la aderare, mai bine de 10 miliarde euro trebuie acoperiţi prin proiecte. De asemenea, nu trebuie neglijat nici faptul că, în planul european de relansare economică, există o componentă importantă destinată agriculturii. De exemplu, dintr-o recentă realocare de fonduri de cinci miliarde euro, 1,5 miliarde de euro, adică aproape o treime, au fost destinate agriculturii şi dezvoltării rurale”, a arătat consilierul Nicolae Ştefănuţă.
Din păcate, România este încă deficitară la capacitatea de a genera proiecte prin care să atragă fonduri europene. „Până în prezent s-a făcut prea puţin pentru informarea agricultorilor astfel încât aceştia să înţeleagă necesitatea asocierii. Atât timp cât fermierii nu sunt asociaţi şi nu devin o putere, nu pot primi nici finanţări europene mai serioase. Din nefericire, noi lucrăm încă primitiv în România, ne bucurăm să moară capra vecinului, fără a căuta o cooperare care să aducă prosperitate pentru toţi”, a explicat europarlamentarul Constantin Dumitriu.
Acesta a arătat că necesitatea asocierii este cu atât mai stringentă cu cât, şi aşa, fermierii români primesc subvenţii mai mici faţă de cei din alte ţări membre, creditele pentru confinanţarea unor proiecte se obţin tot mai greu, iar piaţa internă resimte efectul concurenţei produselor străine.
Schimbare de strategie
Dumitriu a arătat că, pentru sprijinirea fermierilor, a solicitat în cadrul PE, alături de colegi din alte ţări, majorarea procentului de finanţare europeană şi a avansului la plăţi, în special pentru proiectele din noile ţări membre, în scopul de a le ajuta să depăşească efectele crizei economice şi de a acoperi decalajele faţă de ţările mai avansate.
„Se impune o astfel de măsură pentru că oamenii trebuie să dea banii înainte, nu au acces la credite, şi atunci de multe ori renunţă la proiecte. Dar dincolo de asta trebuie avut în vedere că un cadru normativ şi economic european nu poate fi valorificat fără un cadru naţional eficient.
Şi, în această direcţie, în ce priveşte România, cred că ar fi foarte potrivită sprijinirea înfiinţării depozitelor regionale de stocare şi ambalare a produselor agricole. De asemenea, se impune creşterea producţiei şi stimularea consumului intern pentru că, din păcate, în loc să fim exportatori, ne acoperim 70 la sută din necesarul intern din import”, a arătat Dumitriu.
Atribuţii lărgite
În prezent, pe agenda Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a PE se află mai multe dosare de interes general, precum Controlul de sănătate al alimentelor, politicile în domeniul pescuitului, biocombustibilii şi folosirea culturilor modificate genetic. Unele normative, precum sacrificarea animalelor, îi privesc direct pe fermierii români.
După cum „Viaţa liberă” a relatat, în urma unui amendament depus de europarlamentarul Constantin Dumitriu, Comisia de agricultură a PE a admis o derogare de până la zece zile de la regulile generale în perioada unor sărbători tradiţionale, ceea ce înseamnă că, pe viitor, de Paşti şi de Crăciun, asomarea mieilor şi a porcilor nu va mai fi obligatorie.
Constantin Dumitriu a precizat că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, prin lărgirea procedurii de codecizie dintre instituţiile comunitare, Parlamentul European va avea un cuvânt mai greu de spus în viaţa UE. Prin urmare, europarlamentarul consideră că interesele cetăţenilor europeni vor fi mult mai bine reprezentate, inclusiv în domeniul agricol.
