* În timp ce gălăţenii au rămas pe „tuşă”, Autostrada Mării Negre va trece pe la… Ploieşti şi Bucureşti * Din capătul celălalt al ţării, de la Oradea, se va putea circula pe „Via Carpatia” până în Ţările Baltice sau Grecia! * Infrastructura rutieră face diferenţa între „zonele civilizate” şi cele prea puţin atrăgătoare pentru investitori * Deocamdată, Galaţiul pare captiv într-o fundătură
Chiar dacă este (încă) unul dintre marile centre economice/urbane ale ţării, Galaţiul pare a fi rămas captiv într-un soi de fundătură, cu o infrastructură de transport mai degrabă rudimentară. Toate marile proiecte de dezvoltare rutieră ocolesc Galaţiul. Aşa se face că, de exemplu, autostrada Mării Negre – proiect strategic pentru dezvoltarea comerţului cu spaţiul ex-sovietic, dar şi cu sudul continentului - trece nu pe la noi, ci pe la… Ploieşti sau Bucureşti. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu „omologul” Galaţiului din vestul ţării, Oradea, care a fost prins în proiectul autostrăzii transcontinentale „Via Carpatia”, care va lega Ţările Baltice de Marea Neagră şi Grecia!
Dintr-un capăt în altul al ţării
Reţeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) este, practic, coloana vertebrală a transportului rutier european. Aici nu este vorba numai de infrastructura rutieră existentă în prezent, ci şi de cea viitoare, de strategiile de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Sunt proiecte în care miza este de ordinul miliardelor de euro şi care vor face, practic, diferenţa între zonele „civilizate”, cu infrastructură modernă, propice dezvoltării unor afaceri şi „periferia” greu accesibilă, prea puţin atrăgătoare pentru investitori. Din punct de vedere strategic, Galaţiul şi Oradea au argumente comune. Populaţia judeţului Galaţi, de 507.400 locuitori, este cu vreo 74.000 de persoane mai mică decât a judeţului Bihor, însă la nivel de municipii, Galaţiul, cu 231.000 de locuitori, este peste cei 196.400 de locuitori câţi are Oradea. Ca oraşe situate în apropierea frontierei, atât Galaţiul – în Est, cât şiOradea – în Vest, au acelaşi interes în promovarea legăturilor cu „restul lumii” şi atragerea unor fluxuri de marfă aducătoare, desigur, de prosperitate pentru comunitatea locală. Numai că, în timp ce autorităţile gălăţene au rămas ani de zile total apatice vizavi de negocierile privind trasarea marilor axe de transport, orădenii au ştiut să-şi apere mai bine interesele.
Toate autostrăzile trec prin Vest
Oradea a reuşit să fie inclusă, nu în unul, ci în două proiecte de autostradă. Desigur, cel mai cunoscut este cel al autostrăzii Transilvania. Unii vor spune, poate, că proiectul menit să lege în final Oradea de Cluj şi Braşov a bătut pasul pe loc din cauza afacerii Bechtel, dar chiar şi aşa proiectul are şanse să se materializeze mai repede decât (măcar) mult doritul drum-expres dintre Galaţi şi Brăila… Dar dincolo de asta, cel mai important pas pe care a reuşit să-l facă Oradea, în perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere, este acela de a fi inclusă, anul trecut, în proiectul autostrăzii „Via Carpatia”. Negocierile pentru acest proiect au fost demarate încă din 2006 de Polonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria, în scopul de a extinde reţeaua TEN-T (eligibilă pentru a primi finanţare din fonduri europene) şi realizarea unei rute mai scurte de-a lungul axei Nord-Sud. În 2010 au început negocierile pentru participare la proiect şi România, Bulgaria şi Grecia, negocieri la care au participat activ inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene. De altfel, reprezentanţii autorităţilor judeţene au fost cei care, după o rundă finală de negocieri din noiembrie 2012, au fost în măsură să anunţe oficial că România, cu principalele centre urbane din vestul ţării, a fost inclusă în proiectul „Via Carpatia”. Din datele vehiculate în prezent, primii paşi în realizarea acestui proiect se vor face odată cu noul exerciţiu bugetar european, pentru perioada 2014-2020. Practic, „Via Carpatia” va pleca din Ţările Baltice, şi va străbate toate cele şapte ţări din axa Nord-Sud, până în Grecia. Pe teritoriul României, autostrada va intra în ţară pe la Oradea, va trece prin Arad, Timişoara şi va ieşi prin recent inauguratul pod peste Dunăre de la Calafat. Dar va mai exista şi o ramură rutieră spre Constanţa, care se va suprapune pe alocuri cu autostrada deja aflată în construcţie pe Coridorul Pan-European 4.
Dezbinaţi, rămaşi pe drumuri
Unul dintre secretele succesului în cazul proiectului autostrăzii din vestul ţării este, printre altele, şi acela că autorităţile din Bihor, Arad şi Timiş, dar şi reprezentanţii la nivelul Parlamentului sau Guvernului, au reuşit să facă în această chestiune front comun şi să inducă, inclusiv la nivel central, un sprijin pentru atingerea obiectivelor urmărite. Este o lecţie din care, poate, gălăţenii, brăilenii şi tulcenii ar avea multe de învăţat. Până în prezent, dezbinarea din Regiunea de Sud-Est nu a fost decât păguboasă pentru toţi. Şi dacă în vest vom avea o „Via Carpatia”, în est nu există până în prezent niciun proiect acceptat pentru realizarea vreunei autostrăzi, deşi lipsa acesteia se resimte din plin la nivelul regiunii. Comparabil cu proiectul din Vest este, la noi, cel privind autostrada inelară a Mării Negre. Este un proiect, poate, ceva mai complex, dat fiind faptul că nu implică numai state UE, dar atât timp cât state ca Rusia şi Turcia au luat o opţiune fermă în favoarea proiectului, şansele acestuia de a se materializa sunt pe măsura puterii lor economice şi politice. De altfel, proiectul autostrăzii Mării Negre este privit ca unul din rezultatele importante ale Organizaţiei pentru Cooperarea Economică la Marea Neagră (OCEMN), iar Uniunea Europeană, dată fiind implicarea unor state membre, dar şi a politicilor de vecinătate, şi-a arătat disponibilitatea de a sprijini financiar acest proiect. Din păcate, autorităţile publice gălăţene şi, prin extensie, cele brăilene au eşuat şi de această dată să „pună pe hartă” zona Galaţi – Brăila, cu toate că este cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti. Aşa se face că traseul care face legătura cu spaţiul ex-sovietic şi cu sudul continentului, de care din raţiuni geopolitice şi geo-economice Galaţiul ar fi trebuit să fie direct interesat, a fost pur şi simplu „deturnat” pe ruta Albiţa - Focşani – Ploieşti – Bucureşti - Giurgiu. Şi astfel, şi autostrada s-a adăugat pe lista eşecurilor regionale.
Praful de pe planuri
În faţa unor demersuri mult mai reuşite precum ale celor din Oradea, o oarecare consolare ar trebui să ne fie faptul că ruta Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa a fost, în prima parte a anului trecut, în urma unor demersuri ale Ministerului Transporturilor, inclusă, alături de alte rute mai importante, în varianta extinsă a Reţelei TEN-T. Dar aici trebuie precizat că acest lucru asigură doar eligibilitatea proiectului pentru a fi finanţat din fonduri europene. În acelaşi timp, în practică, cade în sarcina Guvernului să includă acest proiect de infrastructură între priorităţile sale pentru perioada 2014 – 2020. Altfel, proiectul poate să rămână „pe hârtie” pe tot parcursul perioadei de programare TEN-T, adică până în… 2050. Iar din acest punct de vedere, dacă pe lista de proiecte prioritare avute în vedere de Ministerul Transporturilor se numără „Via Carpatia” şi autostrada inelară a Mării Negre, despre ruta Galaţi – Brăila – Tulcea, în ultimul an de zile, nu a scos nimeni nici un cuvânt. Prin urmare, atât timp cât autorităţile publice, indiferent de natura lor, par a fi mai degrabă inerte, n-ar fi de mirare să ne alegem din nou doar cu praful de pe autostrăzile altora.
„Via Carpatia”, o super-arteră pe axa Nord-Sud
Prin sistemul de autostrăzi „Via Carpatia” se vor lega Ţările Baltice de Marea Neagră şi Grecia. După ce va străbate Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria, autostrada va intra în România pe la Oradea şi va străbate Vestul şi Sudul ţării. În judeţului Timiş, „Via Carpatia” se va împărţi în două trasee: o parte urmează să meargă până la Marea Neagră, pe autostrada Pan-Europeană 4 (Oradea - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa), iar cealaltă va merge spre frontiera româno-bulgară de la Calafat-Vidin (pe ruta Oradea - Arad - Timişoara - Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Calafat), urmând să ajungă în Bulgaria peste noul pod construit peste Dunăre. Traseul se va încheia în Grecia, la Salonic.
Cui foloseşte Inelul Mării Negre
Autostrada inelară a Mării Negre urmează să facă legătura, pe un traseu de aproximativ 7.000 km, între centre din Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, R.Moldova, Bulgaria, iar o prelungire este prevăzută să ajungă până în Grecia. Deşi la un moment dat pentru tronsonul românesc s-a vehiculat o rută care includea şi Galaţiul, cu legătură spre Izmail şi/sau Cahul, până la urmă traseul autostrăzii a fost fixat pe ruta Albiţa – Focşani – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu. Nu puţini sunt cei care consideră că ruta a fost schimbată pentru ca autostrada să permită unor persoane influente din Vrancea şi Bucureşti valorificarea unor terenuri.
