Diplomatul Dimitrie Iuraşcu, al cărui “Jurnal politic“ a fost publicat recent de Muzeul de Istorie, s-a născut la Galaţi, pe 29 iunie 1890.
A urmat şcoala primară şi liceul (“Vasile Alecsandri”) în oraşul natal, după care a plecat la Paris, unde a făcut, în paralel, studii juridice şi politice, la Facultatea de Drept şi la Şcoala Superioară de Studii Diplomatice. Şi-a încheiat pregătirea în 1913, cu o teză de licenţă despre influenţa rusă în ţările române.
În acelaşi an, Dimitrie Iuraşcu şi-a început cariera dipomatică, fiind angajat ca ataşat pe lângă Legaţia României din Belgrad. În 1915 a fost transferat la Atena, iar un an mai târziu la Petrograd, unde a activat până în 1918. A revenit în ţară, în funcţia de curier diplomatic special, mai apoi desfăşurându-şi activitatea, rând pe rând, la Istanbul, Praga, Berlin, Bruxelles, Sofia, Roma, Vatican şi Berna. În 1934, a fost promovat ministru plenipotenţiar şi a fost trimis la Oslo, unde a rămas timp de cinci ani. Revenit pentru doi ani la Bucureşti, a ocupat funcţiile de director al Afacerilor Consulare şi al Afacerilor Politice, iar în 1941 a activat ca ambasador la Lisabona.
După război, a fost epurat de regimul comunist proaspăt instalat, luându-i-se şi cele trei apartamente pe care le avea în Capitală, într-una dintre locaţii fiind instalată chiar Ambasada URSS.
Lăsat şi fără pensia cuvenită pentru cei 34 de ani de activitate diplomatică, Dimitrie Iuraşcu a fost nevoit să se angajeze betonist pe şantierul unei fabrici din Bucureşti, iar mai apoi a confecţionat lumânări la o cooperativă meşteşugărească. N-a mai putut munci în urma unui accident, astfel că a dus o viaţă extrem de retrasă, până la moarte, survenită, la Bucureşti, pe 17 noiembrie 1964.
“Jurnalul politic” publicat la Galaţi în iunie 2013 reprezintă radiografia cotidiană a zilelor pe care Dimitrie Iuraşcu le-a petrecut în marile capitale europene ale vremii, alături de cele mai importante personalităţi politice din acea perioadă. Şi nu putem să nu remarcăm faptul că manuscrisele au fost donate de familia Iuraşcu muzeului gălăţean datorită dragostei pe care diplomatul a purtat-o locurilor natale de-a lungul întregii sale vieţi.
