* „Ministrul Pogea ar trebui să-şi facă harakiri”, consideră reprezentanţii patronatelor * În timp ce bugetul statului abia îşi trage sufletul, microîntreprinderile riscă să-şi dea duhul sub noile măsuri fiscale * Coafezele, patronii de baruri şi chioşcarii sunt chemaţi să acopere „găurile” lăsate de „marii rechini” din economie *
Peste 10.000 de microîntreprinderi gălăţene vor fi afectate de sistemul de impozitare forfetar aprobat, la sfârşitul săptămânii trecute, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
„Se invocă, pentru această măsură, nivelul evaziunii fiscale. În fapt, microîntreprinderile sunt transformate într-un fel de «acarul Păun», trecându-se cu vederea ineficienţa instituţiilor statului şi uitându-se că, înainte de a se băga sula în coaste chioşcarului sau coafezei de la colţ, ar trebui să se înceapă combaterea economiei subterane de la nivel mult mai înalt, poate chiar de la nivelul companiilor multinaţionale”, a arătat Marian Filimon.
„Nota de plată”
Un lucru este cert: bugetul statului abia îşi trage sufletul. Cauzele? A scăzut producţia industrială, nu mai sunt comenzi, condiţiile pe piaţa financiară s-au înăsprit, se renegociază contracte.
E normal ca Executivul să caute soluţii. Însă, din păcate, sigurele idei care i-au venit au fost ca - aşa cum în viaţa de zi cu zi greul este dus de cetăţeanul de rând, tot aşa - în mediul de faceri „nota de plată” să fie pusă în cârca IMM-urilor.
Impozitul forfetar este un exemplu. Se ia pielea de pe osul microîntreprinderilor cu speranţa că, astfel, se vor obţine, în opinia ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea, 350 milioane lei la buget, angajament luat şi în faţa FMI. Asta în condiţiile în care, potrivit unor recente declaraţii ale preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, datoriile către stat erau evaluate, la sfârşitul lui 2008, la peste 10 miliarde lei, iar evaziunea fiscală la 58 miliarde de lei, adică aproape o treime din bugetul consolidat al statului!
„Pentru ce există Gardă Finaciară, Fisc, ITM, o întreagă armată de control? Cu astfel de rezultate înseamnă că instituţiile statului nu funcţionează. Şi în loc să ia măsuri în acest sens, instituţiile statului sunt lăsate neatinse şi se bagă în noi taxe şi impozite. Biruri poate pune oricine, însă nu orice ministru al Finanţelor ştie să facă bani, să pună lucrurile în matca lor normală. Iar din acest punct de vedere, ministrul Gheorghe Pogea ar trebui să-şi facă harakiri!”, apreciază vicrepreşedintele CNIPMMR.
Pădurea, retezată pentru uscături
Potrivit ordonanţei privind impozitul forfetar, firmele vor plăti un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 4.300 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei.
Firmele care înregistrează profit vor plăti în continuare un impozit de 16 la sută, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
„Ei se leagă de faptul că foarte multe firme mici nu raportează profit şi, prin urmare, le suspectează de evaziune fiscală. Nu negăm că şi în mediul de afaceri sunt «uscături». Dar acum ce facem, se taie toată pădurea pentru a scăpa de uscături?”
„Pentru că, în fapt, asta se va întâmpla: multe dintre microîntreprideri îşi vor înceta activitatea. Şi chestiunea este că, poate, deşi nu plăteau acel impozit pe profit, acele microîntreprinderi nu erau o povară pentru stat. De pe urma activităţii lor trăiau două, trei persoane, de bine, de rău erau plătite dările pentru nişte salarii. Aşa, ce vom avea: şomaj, activitate mai puţină, venituri la buget mai puţine. Adică, pe scurt, efectul final va fi exact contrar celui la care se aşteaptă Ministerul Finanţelor”, a mai declarat Marian Filimon.
Cine stinge lumina?
Mediul de afaceri gălăţean se clatină destul de serios, de la izbucnirea crizei economice sute de firme fiind ameninţate de faliment. Cele mai afectate domenii au fost comerţul, industria prelucrătoare, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare.
„În aceste condiţii se impune o politică fiscală inteligentă, capabilă de a ajuta mediul de afaceri să-şi revină. Din păcate, deocamdată, măsurile par a se lua la plesneală, ignorându-se efecte negative evidente. Jecmăneala IMM-urilor pare a fi singura «strategie» pe care, deocamdată, Executivul s-a arătat capabil să o producă. Chestiunea este că, mergându-se pe această line, s-ar putea, în curând, statul să nu mai aibă pe cine jecmăni”, a mai arătat reprezentantul patronatelor.
Lanţul falimentelor
Potrivit datelor deţinute de Registrul Comerţului Galaţi, în ianuarie 2009 au fost înregistrate 118 falimente faţă de doar unul în 2008 şi 60 de falimente în februarie anul acesta faţă de şase anul trecut.
La aceasta se adaugă 300 de firme care au intrat în insolvenţă în perioada ianuarie 2008 – februarie 2009, dintre care 44 în primele două luni ale acestui an.
