* Pe parcursul anului trecut, volumul împrumuturilor contractate de gălăţeni a scăzut cu mai bine de 231 milioane de lei, la valoarea de 3,9 miliarde de lei * Cu toate acestea, creditele restante au ajuns să reprezinte aproape 21 la sută din totalul împrumuturilor * Operaţiunile în valută iau partea leului
Gălăţenii au încheiat anul bancar 2013 cu credite totale de mai puţin de patru miliarde de lei. Acesta ar fi deopotrivă efectul sistemului mai restrictiv de acordare a creditelor, al ratelor devenite împovorătoare pentru unii dintre clienţi, dar şi ca un efect al scăderii cererii la anumite categorii de credite. Evoluţia de-a lungul anului a fost destul de sinuoasă, a existat la un moment dat chiar şi un trend ascendent al creşterii volumului împrumuturilor, tendinţă care a fost însă destul de repede temperată de presiunile inflaţioniste de la sfârşitul anului. Mai exact, gălăţenii au început 2013 cu împrumuturi totale de 4.145 milioane de lei, iar până în martie s-a simţit un uşor dezgheţ al creditării. Din păcate, în ciuda nevoii de finanţare, în special în mediul economic, creditele nu au reuşit decât să oscileze mai bine de jumătate de an în jurul valorii de 4.100 milioane de lei, în august fiind înregistrată o primă scădere mai accentuată a împrumuturilor, până la 4.062 milioane de lei. Septembrie părea să aducă o revenire de bun augur, cu un salt de aproape 90 milioane de lei într-o singură lună, la valoarea de 4.151 milioane de lei, dar acest nivel al împrumuturilor avea să rămână şi cel mai mare atins pe parcursul întregului an. Ultimele trei luni din 2013 au fost marcate de o încetinire accentuată a ritmului creditării, în octombrie ajungându-se chiar sub pragul de 4.000 milioane de lei. Luna decembrie s-a încheiat la un nivel modest al creditării, de doar 3.913 milioane de lei, fiind, de altfel, şi cea mai mică valoare înregistrată pe parcursul întregului an.
Credite în lei, credite în valută
Scăderea accentuată a nivelului creditării s-a făcut simţită mai ales pe segmentul creditelor în moneda naţională. Dacă în perioada ianuarie - septembrie volumul împrumuturilor a oscilat în jurul valorii de 1.750 milioane de lei, din octombrie creditele în moneda naţională au intrat în picaj, la valoarea de 1.643 milioane de lei, iar până la sfârşitul anului au coborât la 1.572 milioane de lei.
Creditele în valută sunt cele care au reuşit să ia partea… leului, valoarea acestora fiind sensibil mai mare decât cea a creditelor în moneda naţională. Dar nici pe acest segment nu au lipsit turbulenţele. Cele mai înalte cote ale împrumuturilor în valută au fost atinse în iunie şi septembrie, în jurul valorii de 2.400 milioane de lei, însă au exsitat şi căderi, precum cele din aprilie şi august, până la valori de aproximativ 2.300 milioane de lei. În cele din urmă, pe palierul creditelor în valută, piaţa bancară gălăţeană a încheiat anul 2013 cu o valoare a împrumuturilor în echivalentul a aproape 2.341 milioane de lei.
Restanţe la plata împrumuturilor
Piatra de încercare a creditării a reprezentat-o în 2013 nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante, judeţul Galaţi fiind printre judeţele în care plata ratelor înregistrează printre cele mai mari probleme. Creditele restante au crescut şi ca volum, şi ca pondere în totalul creditelor acordate. Astfel, în ianuarie 2013, creditele restante aveau o valoare de 783,7 milioane de lei, reprezentând o pondere de 18,9 la sută în totalul creditelor acordate. Cea mai mică valoare a restanţelor a fost înregistrată în mai, cu un total de 771,2 milioane de lei, reprezentând 18,75 la sută din totalul împrumuturilor. Valoarea creditelor neachitate a crescut până în septembrie la 830 milioane de lei, adică 19,99 la sută din valoarea totală a împrumuturilor. Până la sfârşitul anului, valoarea creditelor restante a scăzut la 818,8 milioane de lei, însă este îngrijorător că, în condiţiile în care volumul împrumuturilor s-a micşorat, ponderea restanţelor a crescut până la nu mai puţin de 20,92 la sută, ceea ce înseamnă că o cincime din valoarea creditelor nu poate fi acoperită de gălăţeni!
În acest context, proiectul ce vizează acordarea unor facilităţi fiscale şi restructurarea creditelor pentru persoanele cu venituri mici care nu pot face faţă împrumuturilor ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru datornici, dar şi pentru băncile ce par a se scufunda în creditele acordate cândva cu prea multă uşurinţă. Pe de altă parte, nu puţini sunt cei care arată că astfel de artificii sunt un semnal prost pentru cei ce respectă disciplina financiară. De asemenea, o întrebare ar fi şi cine va mai achita nota de plată în cazul în care, odată scăpaţi din ghearele ratelor, actualii datornici se vor angaja sub o formă sau alta în noi împrumuturi, mai ales că există forme, de exemplu cea a cardurilor de credit, prin care multe din sistemele clasice ale prudenţei financiare sunt ocolite cu destulă lejeritate.
