* Înfiinţată în 1990 de omul de afaceri Traian Sandu, Galtour face parte din prima generaţie de firme din perioada post-decembristă * Compania şi-a consolidat poziţia prin preluarea SC Dunărea SA, firma care deţinea hotelurile din kilometrul zero al Galaţiului * În prezent, grupul Galtour-Dunărea are în portofoliu turismul, dar şi activităţi în domeniul serviciilor de catering, clubing şi organizare de evenimente
Pe vremea când economia de piaţă părea încă un concept „exotic”, agenţia Galtour era, în 1990, prima companie privată înregistrată la Galaţi şi a doua din domeniul serviciilor turistice din ţară. De altfel, la acea vreme, la nivel naţional nu erau înregistrate nici măcar o sută de firme. Prin urmare, fondatorul Galtour, Traian Sandu, este deopotrivă şi unul dintre fondatorii mediului de afaceri gălăţean post-decembrist. Dar, dincolo de elementele ce ţin de cronologie, cel mai important este că Galtour s-a dezvoltat, este acum liderul grupului Galtour-Dunărea, şi este printre principalii promotori ai industriei ospitalităţii la Galaţi, atât prin agenţia de turism, cât şi prin cele două hoteluri pe care le deţine, Hotel Galaţi Centrum şi Hotel Danube Stars (Dunărea).
Începuturile companiei
Convins că „nu se poate altfel”, Traian Sandu a dat calitatea de angajat la stat pe cea, destul de riscantă la acea vreme, de patron la propria firmă. „Momentul revoluţionar din '89 m-a prins într-o dinamică bună, aveam 35 ani, era în plină experienţă creatoare, ştiam ce aveam de făcut, dar poate a fost şi un gest uşor inconştient, dat fiind faptul că nu prea exista cale de întoarcere. Oricum, m-am mişcat foarte repede, am studiat cadrul legislativ şi am făcut societatea”, ne-a mărturisit Traian Sandu. Galtour a plecat la drum cu o echipă formată din şase persoane, dar începutul nu a fost uşor. Prima dintre probleme a fost mentalitatea care încă mai persista în societatea gălăţeană cum că firmele private erau mai degrabă „nişte accidente” într-o economie încă extrem de centralizată. „Structura socială gravita în jurul combinatului, a şantierului naval, denumiri gen „patron” stârneau mai degrabă repulsie, urmare a clişeelor comuniste. Cam asta era mentalitatea atunci: ori erai „om serios”, angajat la stat, ori erai vreun „bandit” din mediul privat care cine ştie ce vrea”, îşi aminteşte patronul Galtour. O altă problemă la începuturile companiei a fost imaturitatea pieţelor. La fel ca în alte sectoare, nici în domeniul turismului nu existau mecanisme care să pună în valoare cererea şi oferta.
Repere în dezvoltarea afacerii
O primă etapă importantă din evoluţia Galtour a fost 1990 – 1997. „A fost etapa în care am înţeles că, în Galaţi, numai din activitatea unei agenţii de turism e foarte greu să faci un business puternic şi că este necesară o diversificare a activităţii. Am ajuns la un moment dat să deschidem patru magazine orientate pe confecţii. Apoi, de la magazine am trecut la producţie, în sistem lohn. O altă premieră a fost înfiinţarea unei case de schimb valutar, ca societate înregistrată la Galaţi”, ne-a explicat Traian Sandu. Desigur, Galtour şi-a consolidat activitatea în domeniul turismului, reuşind să ajungă unul dintre cei mai importanţi operatori din România. „Aduceam, de exemplu, turişti din spaţiul ex-sovietic în staţiuni ca Neptun, Sinaia sau Poiana Braşov, într-o perioadă în care cam nimeni nu se mai preocupa de promovarea turismului în România. Galtour a contribuit la formarea noii pieţe turistice, iar acest lucru ne-a ajutat, pentru că oamenii au căpătat încredere în noi, în condiţiile în care societăţile de stat încă aveau destul piedici în a colabora cu firmele din mediul privat. Desigur, acest lucru a fost un câştig şi pentru gălăţeni, având acces la oferte mai diversificate”, a precizat managerul Galtour.
De la Galtour la Dunărea
Un alt reper important în evoluţia Galtour este anul 1997, când compania ajunsese deja la o anumită maturitate şi forţă economică. „A fost momentul în care am început să cumpărăm de pe piaţa Rasdaq acţiuni la SC Dunărea SA şi odată obţinut pachetul de control am şi preluat efectiv societatea. Sigur, au urmat ulterior majorări de capital, dar 1997 este momentul în care alături de Galtour am adus şi Dunărea SA. Ele sunt entităţi juridice diferite, dar în prezent, cam cu 95 la sută din acţiuni, Galtour este acţionarul majoritar al SC Dunărea SA şi activităţile lor se întrepătrund”, a explicat Traian Sandu. În momentul preluării de către Galtour, SC Dunărea SA şi, respectiv, Hotelul Dunărea şi Hotelul Galaţi, funcţionau după modelele dinainte de '89. Se simţea lipsa de investiţii în modernizări, erau deconectate de la pieţe, dovezi că, din păcate, cel mai adesea statul nu este cel mai bun administrator. „Pentru a redresa situaţia am insistat pe principiul acesta de integrare, prin diversitatea serviciilor şi operaţiunilor pe care le facem. Acum avem un lanţ complet, de la producţia culinară în cele mai diverse forme, la partea hotelieră, cluburi, catering, organizări de evenimente”, a arătat Traian Sandu.
În ultimii cinci ani, la Galtour-Dunărea s-au investit în modernizări peste 2,75 milioane de euro, valoarea totală a activelor fiind estimată la aproximativ şapte milioane de euro. Cifra de afaceri ajunge la 3,5 milioane de euro, iar taxele şi impozitele plătite bugetelor public sunt de aproape 500.000 euro. Un fapt important, compania a menţinut în ultimii ani, chiar şi în condiţiile crizei economice, un număr relativ constant de angajaţi, respectiv 140 de salariaţi.
Dezvoltarea, ca un întreg
Dacă ar fi vorba de aşteptări din partea autorităţilor publice, predictibilitatea fiscală deţine un rol important, dar şi modul de acordare a eventualelor facilităţi. „Eu nu înţeleg de ce trebuie tot timpul să vorbim de acordare de facilităţi la modul general. Eu cred că, în momentul de faţă, mediul de afaceri, şi în plan naţional, şi în plan local, este structurat, ierarhizat. Şi atunci este suficient „CV”-ul fiecărei companii. Dacă în zece, 20 de ani de existenţă, ai avut o conduită – ţi-ai plătit taxele la stat, ţi-ai plătit ratele la bănci, ai menţinut numărul de angajaţi - atunci aici sunt nucleele sănătoase ale economiei. Pentru că, trebuie să o spunem, există şi o parte a mediului de afaceri care este depreciată, care este imorală; acea parte face evaziune fiscală, încalcă orice reguli. Şi atunci, să lăsăm discursurile la modul general, să excludem răul şi să premiem şi să încurajăm seriozitatea, corectitudinea, competenţa, stabilitatea”, spune patronul Galtour. Un reper pentru dezvoltarea oraşului, mai consideră Traian Sandu, sunt proiectele de investiţii, acestea fiind motorul dezvoltării: „Politicienii nu prea susţin asta, dar o societate, în întregul ei, trebuie organizată ca o companie privată. Dacă ne uităm în jurul nostru vom vedea că totul este business. Dezvoltarea vine ca un întreg, iar dacă oraşul nu creşte, nici business-ul nostru nu are cum să crească”.
Traian Sandu, un veteran al mediului de afaceri
Traian Sandu are o experienţă în domeniul turismul de peste 35 de ani. Specializat în geografie şi ştiinţe economice, Traian Sandu a fost înainte de 1989 angajat al Direcţiei Judeţene de Turism (DJT) Galaţi. În 1990 şi-a pus în valoare vocaţia de întreprinzător, înfiinţând compania Galtour. Firma a preluat ulterior şi societatea Dunărea SA, consolidându-şi prezenţa pe piaţă. Sub conducerea sa, grupul de firme Galtour-Dunărea a intrat constant în topurile privind activitatea hotelieră, restaurante şi catering.
Fişa afacerii Galtour-Dunărea
Înfiinţată în 1990, firma SC Galtour SRL a preluat în 1997, în urma procesului de privatizare şi achiziţionarea de acţiuni de pe piaţa Rasdaq, şi controlul asupra SC Dunărea SA Galaţi. Piesele de rezistenţă sunt Hotelul Galaţi Centrum şi Hotelul Danube Stars. Grupul are active de şapte milioane de euro, ajunge la o cifră de afaceri de 3,5 milioane euro şi are 140 de angajaţi.
Cum s-ar defini Galaţiul ca brand
Ideea de brand al Galaţiului nu se poate desprinde de aspectele induse de componenta geografică, consideră patronul Galtour, Traian Sandu: „Suntem port la Dunăre, e un lucru de care nu putem să ne separăm. Iar dacă ne uităm în istoria Galaţiului vom vedea că până în anii ’60, când a început să devină un oraş industrial, Galaţiul era un oraş cosmopolit, un oraş al comerţului, un oraş multicultural. Ar trebuie să redescoperim aceste dimensiuni. Nu în ultimul rând, oraşul ar trebuie să extragă avantaje din acest statut de poartă a UE".
