* Arcada Company a obţinut 53 milioane de lei din lucrările la poduri şi tuneluri * Arabesque se ţine tare în distribuţia de materiale, cu un câştig de 29 milioane de lei * Tancrad a scos un profit de 12 milioane de lei din şoselele Galaţiului, iar Vega’93 a rămas cu 4 milioane de lei din lucrările de infrastructură din judeţele Moldovei
Chit că piaţa construcţiilor este încă departe de a-şi fi revenit pe deplin de pe urma efectelor crizei economice, „careul de aşi” al firmelor gălăţene de profil - Arabesque, Tancrad, Vega ’93 şi Arcada Company - reuşeşte să se ţină pe poziţii şi să-şi rotunjească profiturile, mai ales că unele dintre firme au beneficiat de consistente contracte de lucrări publice. Aşa se face că, în 2013, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, cele patru companii au reuşit să obţină, cumulat, un profit de aproape 100 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 23 milioane de euro, cu aproape 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent.
Creştere de şapte ori a profitului
Dacă ar fi să se facă un top al profitabilităţii afacerilor în 2013, pe primul loc ar fi Arcada Company, deţinută de oamenii de afaceri Mihai Humă şi Spiru Mantu. Firma a reuşit anul trecut să-şi crească de patru ori cifra de afaceri, la peste 192 milioane de lei. În ceea ce priveşte profitul, acesta a cunoscut o creştere spectaculoasă, de la 7,18 milioane de lei în 2012 la peste 53 milioane de lei în 2013. Situaţia înfloritoare de la Arcada Company vine după ce, anul trecut, firma s-a întors ca domeniu principal de activitate la construcţia de poduri şi tuneluri. În anul precedent, orientarea a fost spre lucrările de construcţii a căilor ferate, iar mai multe contracte de modernizare a unor staţii CFR au avut un efect benefic în contabilitatea firmei.
Nici 2014, cu poduri şi tuneluri, nu se anunţă un an rău. Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunţat la începutul aceste luni că va aloca investiţii de peste 122 milioane de lei pentru reabilitarea podurilor de cale ferată de peste Dunăre, licitaţia organizată pentru lucrări fiind câştigată de Arcada Company, în asociere cu Metabet C.F. SA şi Compania Construcţii Feroviare SA. "Lucrările de reabilitare a podurilor de cale ferată peste Dunăre au termen de finalizare 23 de luni de la semnarea contractului. (…). Criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut, iar sursa de finanţare va fi asigurată din fonduri de coeziune nerambursabile de la Comisia Europeană, în proporţie de 85 la sută şi contribuţie de la bugetul de stat, în proporţie de 15 la sută”, se precizează într-o informare a Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA.
Prin urmare, pentru vreo doi ani de acum înainte, pentru Arcada Company, glasul roţilor de tren nu va aduce suspine, ci un profit deloc de neglijat.
Distribuţie fără frontiere
Pe a doua poziţie ca nivel al profiturilor obţinute anul trecut se plasează compania Arabesque, specializată în distribuţia materialelor de construcţii, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan. Firma cu alonjă de multinaţională - are 38 de filiale în ţară şi străinătate - a atins în 2013 o cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde de lei, o sumă apropiată de cea din anul precedent. Cheltuielile companiei au fost însă mai mari, astfel că profitul a fost de „doar” 29,4 milioane de lei, faţă de 42,5 milioane de lei în anul precedent. Soliditatea companiei este însă de netăgăduit, iar vremurile urâte, din 2008-2009, când, în urma colapsului pieţei construcţiilor, compania a trecut prin cele mai dificile momente ale sale, înregistrând pierderi de 6,2 milioane de lei, respectiv, 8,7 milioane de lei, par a fi depăşite definitiv.
Pentru Arabesque, capacitatea de distribuţie a materialelor de construcţii este susţinută de o flotă formată din peste 700 de autoturisme şi peste 650 de camioane, capabile să onoreze oricând comenzile clienţilor.
"Regiment 11 Siret", asaltat de constructori
Afaceri prospere în domeniul construcţiilor se pot face însă şi pe piaţa gălăţeană, o dovadă în aceste sens fiind rezultatele tot mai bune ale societăţii Tancrad, deţinută de familia Stăncic. Societatea a reuşit anul trecut să-şi crească semnificativ cifra de afaceri, la valoarea de aproape 240 milioane de lei, faţă de 194 milioane de lei în anul precedent. Ce-i drept, profiturile companiei, deşi au rămas însemnate, nu au avut acelaşi ritm de creştere. Mai exact, Tancrad a obţinut anul trecut un profit de 12,3 milioane de lei. Nici anii dinainte nu au fost răi, cu 11 milioane de lei profit obţinut în 2012, 13,1 milioane de lei în 2011 şi 8,7 milioane de lei în 2010.
Tancrad a dovedit şi anul trecut că are lipici la lucrările de interes public. De altfel, anul trecut au fost inaugurate cu mult fast o serie de lucrări importante ale Galaţiului, precum bulevardul Oţelarilor, strada Stadionului sau strada Frunzei, la realizarea cărora Tancrad a lucrat în asociere cu firma Max Boegl SRL.
N-au lipsit nici momentele mai delicate. Astfel, după asfaltarea străzii Brăilei, ce s-ar fi dorit să iasă mai ceva ca o autostradă, au început să apară la ceva timp „valuri”. S-au luat chiar şi mostre pentru a se vedea ce s-a întâmplat, dar ce e val ca valul trece.
"Ofensiva" Tancrad asupra contractelor publice a continuat şi în 2014. De exemplu, tot în cadrul unei asocieri, a intrat în competiţie cu încă vreo şase firme pentru câştigarea licitaţiei privind lucrările de modernizare a străzii "Regiment 11 Siret". Lucrările sunt estimate la aproape trei milioane de lei, o sumă frumuşică în buzunarul oricărui constructor.
Când profitul "nu-i din drum"
Nu în ultimul rând, al patrulea "as" dintre firmele gălăţene din domeniul construcţiilor, Vega ’93, nu a avut un an ca "în vremurile bune", din perioada 2008-2010, când raporta profituri în jurul a 30 milioane de lei, dar nici profitul de peste 4 milioane de lei obţinut anul trecut nu-i din drum. Asta cu atât mai mult cu cât în anul precedent, la o cifră de afaceri cu vreo 100 milioane de lei mai mare, respectiv 352 milioane de lei, profitul obţinut a fost un modest, 328.261 lei.
Marja profitului a fost mai mică, după ce firma s-a fript cu lucrări de la bugetul de stat, în care banii se încasau în ritm de melc. În plus, pentru susţinerea lucrărilor a fost nevoie de accesarea unor credite, fapt ce a presupus costuri suplimentare. Pentru a evita blocajele, din 2012, Vega ’93 s-a ferit de lucrările cu finanţare de la bugetul de stat, optând pentru cele cu fonduri europene, unde, în ciuda unor reguli mai stricte, plăţile se fac imediat ce lucrările sunt recepţionate. Una peste alta, Vega ’93 s-a orientat spre lucrări aflate mai mult în alte judeţe. Astfel, dacă până în 2009 majoritatea lucrărilor executate de companie erau în judeţul Galaţi, în prezent doar în jur de 10 la sută sunt în Galaţi, restul de 90 la sută fiind lucrări la infrastructura de drumuri, canalizare, staţii de epurare, în special din localităţi din judeţele Moldovei.
Prin urmare, lucrări să fie, că se găsesc şi constructori.
Câţi gălăţeni lucrează în construcţii
Cele patru mari companii gălăţene din domeniul construcţiilor au avut, în total, un număr de aproape 4.500 de salariaţi, rezultă din datele furnizate de Ministerul Finanţelor. Cei mai mulţi angajaţi a avut Arabesque, cu 2.439 de persoane, urmată de Vega’93, cu 1.587 de salariaţi. Pe locurile următoare s-au aflat Arcada Company, cu 243 de salariaţi, şi Tancrad, cu 217 salariaţi.
