* Executorul judecătoresc preia de la instanţă etapa de încuviinţare a executării silite * Debitorii păstrează însă dreptul de a contesta executarea în instanţă * Noile proceduri au fost aprobate de Parlament şi au fost trimise spre promulgare
O serie de proceduri privind executarea silită se vor schimba ca urmare a aprobării de către Parlament a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă. Cea mai importantă modificare adusă prin proiectul de lege se referă la modificarea art. 665, referitor la încuviinţarea executării silite. Mai exact, prin noile dispoziţii legale a fost eliminată etapa de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei de judecată şi a fost atribuită această etapă executorului judecătoresc.
Motivele de schimbare a legii
Necesitatea acestea acestei măsuri este explicată în expunerea de motive a proiectului de lege: „Intervenţiile legislative sunt justificate prin faptul că urmare a analizării opiniilor exprimate de judecătorii de la instanţele consultate de Consiliul Suprem al Magistraturii cu privire la efectele aplicării noului Cod de procedură civilă (intrat în vigoare în 2013 - n.r.) în materia executării silite, s-a constatat o creştere a volumului de activitate a instanţelor de executare din cauza numărului relativ mare de cereri de încuviinţare a executării silite formulate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. S-a apreciat că pentru a elimina inconvenientele rezultate din această sporire de competenţe, se impune eliminarea etapei de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei şi atribuirea acestei sarcini executorului judecătoresc”.
Potrivit proiectului de lege deja adoptat, controlul judecătoresc asupra încheierii prin care executorul judecătoresc încuviinţează executarea silită se va exercita pe calea contestaţiei la executare, cu amendamentul că, în cazul în care executorul respinge cererea de încuviinţare, încheierea poate fi contestată numai de creditor.
Prin exercitarea controlului judecătoresc pe calea contestaţiei la executare se oferă garanţii procesuale în favoarea debitorului şi se previne un eventual abuz în exercitarea dreptului creditorilor în modul de aplicare a executării silite.
Care va fi noua procedură
Conform art. 665 din proiectul de lege adoptat, cererea de executare silită se soluţionează în maxim trei zile de la înregistrarea ei. Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult şapte zile de la pronunţare.
Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. 1 din Codul de procedură civilă, arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.
Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Dar, aşa cum am precizat deja, încheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare.
Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa de executare.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost adoptat de Camera Deputaţilor pe 30 septembrie. Proiectul a fost înaintat spre promulgare, urmând să devină aplicabil după publicarea sa în Monitorul Oficial.
CITEŞTE ŞI: Apaterm anunţă MĂSURI EXTREME împotriva DATORNICILOR/ LISTA ASOCIAŢIILOR VIZATE
