* Infrastructura rutieră din regiune este catastrofală, dar strategia pe transporturi a Guvernului ne promite drumuri abia după anul 2030! * Fără modernizarea legăturilor rutiere, zona Galaţi-Brăila este condamnată la subdezvoltare * Pe hârtie, vom avea drumuri de 3,5 miliarde euro, în practică mai discutăm peste 15 ani
Noua strategie privind reţelele rutiere, aşa cum este ea cuprinsă în Master Planul de Transport elaborat de Guvern, confirmă dezinteresul autorităţilor centrale, dar şi incapacitatea autorităţilor locale şi judeţene de a susţine interesele Galaţiului. Pe lângă faptul că mult promisele autostrăzi care să lege Galaţiul de restul ţării, aşa cum erau ele trâmbiţate de Guvern, au fost retrogradate la rangul de drumuri-expres, şansele lor de materializare sunt minime atât în actualul exerciţiu financiar comunitar (2014-2020), cât şi în anii ce vor urma. Practic, după scenariile luate în calcul de Guvern, în îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a Galaţiului se va investi abia după… 2030!
În aceeaşi „oală” cu Galaţiul se află şi Brăila, cele două oraşe având, în esenţă, aceleaşi interese în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri. Din păcate, administraţiile celor două oraşe/judeţe nu au reuşit să ajungă la un limbaj comun, pentru a susţine împreună interesele cetăţenilor.
Astfel, deşi criteriul demografic a fost unul esenţial în conturarea Master Planului pe Transporturi, deşi Galaţiul şi Brăila cu o populaţie de aproape 250.000 de persoane, respectiv, 180.000 de persoane, reprezintă cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti, ele nu au fost luate în calcul împreună, cu o populaţie de peste 430.000 de persoane, ci separat. Consecinţa? Din punct de vedere statistic, Galaţiul s-a clasat pe locul 8 ca populaţie, iar Brăila pe 11, fapt ce a scăzut artificial şi necesitatea realizării unor reţele rutiere care să conecteze cele două comunităţi cu restul lumii.
Proiect ce n-a văzut Moldova
Dacă pe hârtie, de bine, de rău, harta rutieră cuprinsă în Master Plan arată decent, dacă s-ar luat în calcul perioadele de execuţie, aşa cum sunt ele prezentate în varianta extinsă a documentului, atunci am constata că, la modul real, nu vom vedea drumuri moderne prea curând. Iată care este situaţia proiectelor rutiere de interes pentru Galaţi, aşa cum apar ele în strategia pe Transporturi:
Primul proiect de interes pentru noi este cel al drumului-expres Bacău-Focşani-Brăila-Galaţi (213 km), care ar urma să reprezinte „coloana vertebrală” a transportului din Moldova. După cum rezultă şi din studiile realizate de consultanţii (AECOM) ce au lucrat la realizarea Master Planului, în prezent pe acest coridor rutier sunt probleme serioase. Viteza medie pe această rută este de 65 km/h, iar cea mai mare parte a infrastructurii este sub standardele moderne, 98 la sută din traseu având un standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens.
Un fapt bizar este acela că, în stabilirea priorităţilor în modernizarea reţelei rutiere, nici consultanţii, nici Ministerul Transporturilor nu au ţinut cont de faptul că acest coridor este inclus în reţeaua centrală (core) de transport europeană (TEN-T) şi, în cazul în care s-ar fi realizat aici o autostradă, aceasta ar fi fost eligibilă la o finanţare de până la 85 la sută din valoare din fonduri comunitare, prin Mecanismul de Conectare a Europei, prevăzut pentru perioada 2014-2020! Masterplanul indică aici doar un drum-expres, proiect estimat la 984 milioane de euro. Mai mult, în ciuda beneficiilor evidente pe care, chiar şi aceste condiţii, proiectul le-ar avea, precum atragerea unui flux mediu zilnic de peste 33.000 de autovehicule, o creştere a vitezei medii de deplasare la 106 km/h şi o scădere cu 40 la sută a timpilor de călătorie la orele de vârf, drumul-expres este expediat ca realizare, în cea mai favorabilă simulare, în perioada 2021-2030.
Aici trebuie precizat că Master Planul de Transporturi se bazează pe două scenarii. Primul dintre ele are la bază Sustenabilitatea economică (ES), iar al doilea are la bază Sustenabilitatea economică şi mediul (EES). Iar dacă în varianta ES, perioada de realizare a drumului-expres Bacău-Focşani-Brăila-Galaţi ar fi, după cum am arătat, 2021-2030, în varianta EES, acest coridor ar urma să fie modernizat… după 2030! Asta deşi vorbim de cea mai importantă arteră rutieră a Moldovei!
Galaţi şi Brăila, în aceeaşi oală
Master Planul pe Transporturi mai cuprinde încă două coridoare rutiere de interes pentru Galaţi, dar şi pentru Brăila, însă ambele au un viitor mai degrabă cenuşiu. Cele două proiecte ar urma să asigure legătura celor două oraşe cu Muntenia şi Dobrogea. Dacă ar fi să ţinem cont de eternele orgolii în materie de ce ar trebui să avem la Dunăre, pod sau tunel, unde să fie el, brăilenii ar putea avea, poate, pe hârtie, unele motive de satisfacţie. Asta pentru că proiectul podului peste Dunăre este inclus pe traseul drumului expres Constanţa-Tulcea-Brăila (186 km). În prezent, pe acest coridor viteza medie de deplasare este, potrivit consultanţilor, de 71 km/h, dar deşi are pretenţia de a uni oraşe clasificate ca noduri în reţeaua europeană TEN-T, în proporţie de 60 la sută este un drum cu o singură bandă.
Modernizarea, cu tot cu realizarea podului, este estimată la 1,26 miliarde de euro şi s-ar asigura o circulaţie modernă, în medie, pentru 16.000 vehicule zilnic, viteza medie ar creşte la 90 km/h, iar timpii de călătorie în perioadele de vârf s-ar scurta cu o treime. Totul pare bine şi frumos până la perioada de implementare. În ambele scenarii ale Master Planului Transporturi (ES şi EES), drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila, cu tot cu pod, este programat ca realizare după 2030! Prin urmare, după strategia Guvernului, ar trebui să aşteptăm cel puţin încă vreo 15 ani pentru a se putea lua în discuţie o traversare a Dunării în zona de proximitate a oraşelor Galaţi şi Brăila. Proiectul este expediat într-un viitor incert, în condiţiile în care această rută este inclusă în reţeaua extinsă a TEN-T şi ar putea beneficia, de asemenea, de finanţări consistente, chiar dacă nu la nivelul de 85 la sută, ca în cazul reţelei centrale TEN-T.
CITEŞTE ŞI: AUTOSTRADA Galaţiului a redevenit... drum-expres. VEZI noua hartă rutieră
O soartă mai bună nu are nici al treilea proiect de interes pentru Galaţi, cel al drumului-expres Brăila-Buzău-Ploieşti-Găeşti (245 km). Aici, timpul de călătorie ar fi, teoretic, ceva mai bun, viteza medie măsurată fiind de 87 km/h, dar să nu uităm şi de numeroasele blocaje ce apar pe acest traseu care ne leagă de sudul ţării. Modernizarea acestui coridor, în care, de asemenea, segmentul (Galaţi) Brăila-Buzău este inclus în reţeaua extinsă a TEN-T, ar costa, potrivit Master Planului, în jur de 1,17 miliarde de euro şi ar asigura condiţii de trafic moderne pentru un flux mediu de 41.000 de autovehicule pe zi, viteza medie de deplasare ar creşte la 101 km/h, iar timpii de călătorie în perioadele de vârf ar fi aproape cu un sfert mai mici decât în prezent. Din păcate, şi acest proiect este prevăzut, în ambele scenarii luate în calcul de Master Planul pe Transporturi, abia după 2030.
Ce e de făcut
Planurile prezentate mai sus şi de care depinde viitorul zonei Galaţi - Brăila reprezintă în opinia Ministerului Transporturilor „un echilibru raţional între nevoile şi posibilităţile pe care le avem astăzi”. Cât de „raţional” este a lăsa Galaţiul şi Brăila la un nivel de subdezvoltare al infrastructurii, cât de „raţional” este de a nu a avea nici un proiect major pentru Moldova în ceea ce priveşte coridoarele de circulaţie, vă lăsăm pe dumneavoastră să judecaţi. Iar aici nu ar trebui să uităm nici de apatia de care autorităţile publice au dat dovadă în a apăra interesele cetăţenilor din acest colţ de ţară, nici de orgoliile mascate sub „patriotismul local” din administraţia publică, în urma cărora au sucombat ruşinos toate demersurile de a aduce Galaţiul şi Brăila de aceeaşi parte a baricadei în materie de apărare a intereselor economice.
Poate că, măcar în al 12-lea ceas, cei care vor putea face ceva pentru această comunitate vor face. Asta pentru că Master Planul nu este, totuşi, bătut în cuie, iar voinţa locală, argumentele de ordin economic şi social vor fi hotărâtoare în fixarea, de facto, a priorităţilor de investiţii. După cum se precizează în Master Plan, acestui raport îi va fi asociat un „Plan de Implementare a Proiectelor”, care va ţine cont şi de o serie de elemente neglijate, poate cu prea mare lejeritate, în documentul de bază.
„Este astfel posibil ca în cadrul Planului de Implementare proiectele să fie promovate într-o ordine diferită faţă de cea indicată în lista de proiecte prioritizate din cadrul raportului de faţă (Master Planul – n.r.)”, se precizează negru pe alb, dar destul de discret, în documentul amintit. Prin urmare, ar fi ultima ocazia ca Galaţiul şi Brăila să nu rateze şansa de a-şi moderniza o infrastructură fără de care nu vor avea nici alte investiţii. Altfel, nu ne aşteaptă decât încă 15 ani de sărăcie, la capătul cărora nu se ştie cât din economia acestor comunităţi va mai sta în picioare.
De ce este reţeaua rutieră atât de importantă
Deplasările pe calea rutieră reprezintă, în România, aproximativ 75 la sută din totalul deplasărilor efectuate în scopul transportului de călători şi peste 50 la sută din totalul deplasărilor pentru transporturi de mărfuri, potrivit INS. Prin urmare, în ambele cazuri, transportul rutier reprezintă cel mai important şi utilizat mod de transport. De ce avem nevoie, dacă nu de autostrăzi, măcar de drumuri-expres? Studiile europene (EuroRAP) demonstrează că riscurile pe drumurile cu o singură bandă sunt de patru ori mai mari decât pe o autostradă.
