* Administraţia publică împinge judeţul spre un dezastru economic şi social * În lipsa investiţiilor care să genereze locuri de muncă, vom pierde specialiştii, dar şi centrele de formare a acestora
Mediul politic şi cel al administraţiei publice trebuie să se responsabilizeze şi să se reinventeze vizavi de sectorul industrial, altfel Galaţiul riscă să piardă nu numai potenţialele investiţii în zonă, ci şi specialiştii de valoare şi centrele de formare a acestora, au avertizat deopotrivă reprezentanţii companiilor, ai mediului universitar şi ai instituţiilor descentralizate cu competenţe în piaţa muncii, în cadrul dezbaterii "Profesioniştii", organizată de „Viaţa liberă”, în parteneriat cu asociaţia "Danube Media Center".
"Vorbim aici de un concept complex, ce implică modernizarea infrastructurii, sprijinirea locală a investiţiilor, preluarea de către administraţia publică a temelor importante pentru mediul privat. Vorbim de industrie, pentru că ea aduce plusvaloare, iar plusvaloarea aduce bunăstare. Altfel, întregul judeţ Galaţi riscă să devină o regiune defavorizată, nu numai anume zone din el", a arătat prof. dr. ing. Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”.
Lipsa unor strategii de dezvoltare locală şi subordonarea interesului public intereselor unor grupuri restrânse din sfera politicii au împiedecat de multe ori ridicarea unor noi agenţi economici care să compenseze dispariţia unor societăţilor din industria grea, a arătat, la rândul său, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon: "Galaţiul este oraşul în care „nu există”, „nu se vrea” sau „nu se poate”. Mai mult, suntem oraşul marilor ratări investiţionale din cauza, adesea, pur şi simplu a dezinteresului faţă de viitorul Galaţiului. Iar acolo unde s-a mişcat ceva, precum în domeniul naval, a fost meritul exclusiv al mediului privat, nefiind rare cazurile în care administraţia publică mai degrabă a îngreunat decât a ajutat realizarea unor investiţii."
Specializări pe cale de dispariţie
Efectele dinamicii negative a economiei Galaţiului se reflectă şi asupra cererii pe piaţa muncii şi implicit asupra cererii de personal calificat în anumite domenii. În ultimii opt ani, numărul cadrelor didactice de la Facultatea de Inginerie s-a redus cu 70 de persoane, iar opt specializări au intrat „în conservare”. Deşi s-a încercat reorientarea spre noi specializări, precum cea a autovehiculelor rutiere sau mecatronică, imobilismul mediului socio-economic din judeţul Galaţi pune pe fugă tinerele generaţii. „Încercăm să ţinem pasul cu ce se întâmplă pe piaţa muncii, dar putem să facem orice dacă mediul economic şi industrial nu va fi sprijinit pentru a se dezvolta şi, implicit, pentru a genera locuri de muncă. Mi s-a părut o tragedie să închidem specializarea de inginerie a sudării, o specializare care încă mai este cerută în economie. Am închis şi specializarea de mecatronică, în condiţiile în care există şapte clase de mecatronică în municipiu şi am dus o campanie intensă de atragere a unor tineri în acest domeniu. La admitere, pe 25 de locuri am avut doar trei candidaţi…”, a explicat decanul Facultăţii de Inginerie. Acesta precizat că, fie şi în aceste condiţii, 60-70 la sută dintre absolvenţii Facultăţii de Inginerie găsesc slujbe chiar în primele trei luni de la absolvire, iar 15 la sută dintre ei sunt angajaţi chiar din perioada studenţiei. Trendul general la nivelul universităţii este însă necruţător. Dacă „în vremurile bune” Universitatea „Dunărea de Jos” avea 17.000 de studenţi, acum mai are doar 12.000.
Tinerii, dezamăgiţi de perspectivele Galaţiului
Fără a li se oferi perspectiva găsirii unor locuri de muncă în plan local, tinerele generaţii de ingineri ajung treptat să părăsească Galaţiul. „Cei mai buni absolvenţi din Galaţi pleacă în străinătate fără nicio problemă, avem absolvenţi în Franţa, Germania, Canada, care sunt angajaţi şi apreciaţi pentru calificarea lor sau care chiar au reuşit să-şi deschidă propriile companii. Dar îngrijorător pentru Galaţi ar trebui să fie că tot mai frecvent tinerii aleg să părăsească oraşul şi să meargă în alte centre universitare - Bucureşti, Braşov, Cluj etc., încă din faza de formare. Mergem în licee şi ni se spune foarte clar: „Acolo mă pot angaja, acolo pot găsi un loc de muncă încă din perioada studenţiei, acolo simt că mă pot realiza.” Sunt oraşe care oferă posibilitatea angajării ulterior terminării studiilor, lucru care la Galaţi nu prea se întâmplă”, a arătat prof. univ. dr. Cătălin Fetecău.
Acesta a precizat că, în astfel de condiţii, administraţia publică din judeţul Galaţi nu-şi permite luxul de a rata cu nonşalanţă investiţii precum cea pe care au dorit să o facă japonezii de la Yazaki şi care ar fi adus comunităţii locale peste 3.000 de locuri de muncă. „Circumstanţele în care investitorul respectiv a ales până la urmă să meargă la Brăila demonstrează că nu ne confruntăm neapărat cu o criză globală, ci mai degrabă cu o criză locală: în oraşul nostru nu se întâmplă nimic în sensul încurajării investitorilor. Concret, firma Yazaki, în loc să vină la Galaţi, a mers la Brăila, dar am fost contactaţi de reprezentanţii firmei, care au nevoie să angajeze ingineri! Numai că aceşti ingineri trebuie să se mute sau să facă naveta la Brăila. Asta deşi centrele noastre de performanţă şi de cercetare sunt aici, nu în Brăila”, a arătat decanul Facultăţii de Inginerie.
Referitor la cazul Yazaki, directorul executiv al AJOFM Galaţi, Cezar Năstase, a arătat: „Dacă vine o firmă privată, se poate face reconversie, se pot găsi oamenii de care are nevoie. Problema la noi rămâne partea de investiţii. Mediul de afaceri poate să stea pe loc din cauza legislaţiei sau a altor condiţii din zonă. Diferenţe sunt, să spunem, între noi şi judeţele din vestul ţării. Dar când vine un investitor în zona noastră şi se duce la Brăila, ce scuză mai avem? Dacă în vest, să spunem, găseau aeroport, autostradă, când pleacă de la Galaţi şi se duc la Brăila nu mai merge această scuză. Înseamnă că trebuie să fie altceva…”.
Companiile private, ultima speranţă
Singurul semn de optimism, atât cât poate fi în actuala economie a Galaţiului, ar fi că, pe de o parte, viitorii absolvenţi ai universităţii sunt tot mai preocupaţi să înveţe, iar companiile private sunt tot mai interesate să consolideze, fiecare după puterile sale, relaţia cu mediul universitar. „Avem câteva proiecte foarte interesante. De exemplu, „Proiectează-ţi cariera” este un proiect prin care 37 de studenţi fac practică la diverse firme din oraş. Ei primesc pentru trei săptămâni de practică 1.000 de lei şi putem plăti şi tutorele care se ocupă de ei. Un exemplu de succes este cel al companiei DMT, o firmă foarte serioasă, cu capital olandez, unde 60 la sută din angajaţi sunt absolvenţi ai Facultăţii de Inginerie şi unde acum am angajat trei practicanţi încă din timpul studenţiei. În cadrul acestui proiect avem şi întâlniri între studenţi şi angajatori - chiar zilele trecute am avut una cu firma Uzinsider, unde este prezentat profilul unui angajat în firma respectivă, astfel încât viitorii absolvenţi să ştie şi care sunt aşteptările economiei reale”, ne-a spus prof. univ. dr. Cătălin Fetecău. Altfel spus, astfel de programe demonstrează că spiritul de iniţiativă încă mai există la Galaţi. Totul e ca şi autorităţile publice să înţeleagă că trebuie să sprijine astfel de proiecte, cât încă le mai avem.
Câţi agenţi economici are Galaţiul
La sfârşitul anului trecut, 22.584 de agenţi economici erau activi la nivelul Galaţiului, rezultă din datele centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Dintre aceştia, 14.745 erau persoane juridice, iar 7.839 erau persoane fizice autorizate.
Verdictul specialistului: "Nu ne permitem să ratăm oportunităţile"
Galaţiul nu-şi permite să rateze oportunităţile care se ivesc în plan economic, altfel va avea mult de pierdut în competiţia atât cu alte regiuni ale ţării, cât şi în cea tot mai acerbă indusă de procesul de globalizare a economiei, a arătat directorul de Afaceri Corporatiste al Damen Galaţi, Florin Spătaru: "Piaţa forţei de muncă depinde foarte mult de sectorul economic. Pe de altă parte, într-un mediu atât de dinamic precum cel în care trăim, cred că este foarte important să vizualizăm oportunităţile pe care le oferă această zonă şi să le exploatăm la maxim, lucru care, până acum, nu s-a întâmplat. Dacă nu vom face asta, dacă nu vom avea o strategie de dezvoltare economică, o strategie educaţională, administrativă, nu vom avea multe…”. Reprezentantul Damen a precizat că dezvoltarea economică are nevoie de coerenţă şi determinare, iar acestea le-au lipsit până acum factorilor care ar putea face mediul de afaceri gălăţean unul atractiv pentru investitori.
În opinia patronatelor - până la mari investiţii, IMM-urile duc greul
Marii poli de competenţă au rolul lor în dezvoltarea economiei locale, însă este nevoie de o politică de stimulare a IMM-urlor, iar acest lucru este valabil nu numai la nivelul Galaţiului, ci la nivel naţional, a declarat preşedintele PIMM Galaţi, Marian Filimon: "În România, mai avem doar vreo 1.400 de societăţi comerciale care intră în categoria întreprinderilor mari. Celelalte 600.000 societăţi din ţară, care asigură majoritatea forţei de muncă, îşi desfăşoară activitatea ca IMM-uri. Se uită adesea acest lucru, visăm la investiţii de miliarde, dar uităm de micii întreprizători ce sunt şi vor rămâne mereu aici".
Dificultăţi financiare: Sute de firme în insolvenţă
La nivelul Galaţiului, 805 companii au intrat în procedura insolvenţei pe parcursul anului 2014, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În anul precedent, s-au înregistrat la Galaţi 1.509 cazuri de insolvenţă.
Citeşte şi: 3.000 de LOCURI DE MUNCĂ în oraşul vecin/ De ce au ales JAPONEZII Brăila în locul Galaţiului
