* Comercianţii care nu aplică noile reguli fiscale riscă amenzi cuprinse între 10.000 lei şi 15.000 lei şi suspendarea activităţii * Sumele din casierie care nu vor putea fi justificate vor fi confiscate * Ce-a fost mai întâi: bonul sau plata?
Astăzi, 16 martie, expiră perioada de graţie de care comercianţii au avut parte pentru a se acomoda cu noile prevederi privind emiterea bonurilor fiscale, precum şi cu obligaţiile privind informarea clienţilor în legătură cu noile norme fiscale. În mod oficial, potrivit Ordonanţei de Guvern ce are ca scop reducerea evaziunii fiscale, intrată în vigoare la 1 martie, comercianţii care nu emiteau bonuri fiscale erau pasibili de a fi sancţionaţi cu amenzi usturătoare şi cu suspendarea activităţii. Conducerea Ministerului Finanţelor a precizat însă că agenţilor economici le-au mai fost lăsate două săptămâni la dispoziţie pentru a se informa şi a se obişnui cu noile norme, activitatea organelor fiscale fiind axată doar pe acţiuni de prevenire şi informare a celor direct vizaţi de noile hotărâri.
De astăzi, însă, nu se va mai face nicio concesie şi, conform Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală vor dispune suspendarea activităţii şi sigilarea spaţiului în cazul unităţilor care nu emit bon fiscal. "Procedura de sigilare a punctului de lucru al operatorului economic pe întreaga perioadă a suspendării va fi dispusă în cazul în care inspectorii vor constata încălcarea următoarelor obligaţii legale: dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate; utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale; emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realităţii; întocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat", se precizează într-un comunicat de presă al ANAF.
Noile măsuri sancţionatorii pentru cei care nu respectă regulile fiscale sunt amenda contravenţională de la 10.000 la 15.000 lei şi suspendarea activităţii agentului economic în punctul de lucru identificat pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni. De asemenea, dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, acestea se confiscă şi se poate dispune o amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.
ANAF precizează, totodată, că, la data suspendării, unitatea este sigilată de echipa de control şi se afişează la loc vizibil un anunţ cu textul: "Activitate suspendată de Antifraudă - ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale", iar pe durata suspendării unitatea rămâne sigilată. Ruperea sigiliului este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an.
Măsuri suplimentare
Noile reguli au fost introduse în contextul lansării Loteriei bonurilor fiscale. Pe lângă măsurile deja amintite, operatorii economici care folosesc aparatele de marcat electronice fiscale au, din această lună, obligaţia de a afişa, la vedere, un anunţ de atenţionare a clienţilor. Acest anunţ face referire şi la posibilitatea de a nu plăti un bun sau un serviciu dacă respectivul comerciant refuză să dea bon fiscal. De altfel, Ministerul Finanţelor a elaborat şi un model standard de afiş, acesta urmând să fie folosit de agenţii economici vizaţi. Afişul trebuie pus într-un loc vizibil pentru clienţi, iar de această măsură nu au scăpat nici barurile sau restaurantele. Acestora din urmă le va reveni obligaţia de a pune afişul pe prima pagină a meniului. În plus, Ministerul Finanţelor a introdus un TelVerde - 0800.800.085 - la care cumpărătorii vor putea reclama nerespectarea obligaţiilor legale de către agenţii economi în ceea ce priveşte eliberarea bonurilor fiscale.
Controverse de ordin fiscal
Există însă şi o serie de prevederi contestate de agenţii economici, una dintre ele fiind cea ce priveşte posibilitatea ca un client să refuze plata în cazul în care agentul economic nu emite bon fiscal. Ministerul Finanţelor argumentează această măsură subliniind că: "o tranzacţie nefiscalizată nu reprezintă altceva decât o încălcare a legii. Aşadar, cumpărătorul poate păstra bunul fără să îl mai plătească în cazul unui refuz al agentului economic de a emite bon fiscal".
Pe de altă parte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) a solicitat Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, întrucât încalcă dreptul de proprietate şi oferă unui cumpărător posibilitatea de a pleca cu un produs fără să îl plătească.
"Tehnic, bonul fiscal se poate elibera de casa de marcat doar după ce s-a făcut plata. Este posibil ca cetăţenii să înţeleagă că au dreptul să primească bonul fiscal înainte şi, atunci, între el şi vânzător apar altercaţii verbale sau chiar fizice. Considerăm că forţele de ordine chiar au suficientă treabă, nu mai trebuie puse să păzească magazinele", se arată într-un comunicat de presă al ANCMMR. În Constituţie se arată că proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, şi nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, mai precizează asociaţia comercianţilor. Până în prezent, n-au fost semnalate incidente majore privind aplicarea acestei prevederi, dar asta nu înseamnă că, din punct de vedere juridic, nu există o problemă.
Alternativă la Loteria fiscală
De asemenea, au început să apară voci care pun la îndoială faptul că, pe termen lung, Loteria Fiscală va reuşi să ducă la reducerea evaziunii fiscale, dat fiind faptul că şansele ca un bon să iasă câştigător sunt foarte mici şi, prin urmare, interesul pentru loterie va fi din ce în ce mai scăzut. Mai potrivit ar fi, în opinia unor economişti, sistemul deducerilor fiscale pentru anumite categorii de cheltuieli, cum ar fi cele cu alimentele, sănătatea sau educaţia. Conform acestui sistem, în baza bonurilor colectate de contribuabili într-un an pentru aceste categorii de cheltuieli, statul poate da înapoi, de exemplu, între cinci şi 10 la sută sub forma unei reduceri la impozitul pe venit. Ideea este că o persoană ar fi mult mai încurajată să solicite bonul fiscal dacă ştie cu certitudine că va putea să deducă acele cheltuieli. Acest sistem este aplicat în ţări precum Germania, Austria sau Olanda, în categoria cheltuielilor deductibile fiind incluse chiar şi o parte din dobânzile plătite la bănci pentru anumite categorii de împrumuturi.
Dincolo de aceste variante, cert este că, după cum v-am informat deja în paginile ziarului nostru, prima extragere a Loteriei fiscale se va desfăşura pe 13 aprilie, în a doua zi de Paşti, cu ajutorul Loteriei Naţionale, şi va viza bonurile fiscale emise de comercianţi în perioada 2 februarie - 28 martie. La loterie se vor extrage două numere: unul în intervalul 1-999, reprezentând valoarea bonului fiscal fără subdiviziuni ale leului (inclusiv TVA), iar un alt număr va reprezenta ziua emiterii bonului fiscal aferent lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care se organizează Loteria. Pentru a fi câştigătoare, bonurile trebuie să fie emise de un aparat electronic fiscal, să fie emis unei persoane fizice şi, desigur, să îndeplinească cele două criterii de eligibilitate privind data emiterii şi valoarea bonului. Ca urmare a aplicării acestui sistem, Ministerul Finanţelor se aşteaptă la o reducere cu cinci la sută a evaziunii fiscale.
