Absolvenţii din domeniul mecanic, construcţii, industria alimentară, comerţ şi electrotehnică au cele mai mare şanse să se angajeze * 90 de companii au încheiat cu ISJ Galaţi parteneriate de practică pentru elevi * Mai bine de o treime dintre absolvenţii din învăţământul tehnic visează la un loc de muncă în străinătate
Adaptarea învăţământului profesional şi tehnic la dinamica economico-socială a judeţului este, fără îndoială, una dintre marile provocări la nivelului judeţului Galaţi, mai ales dacă ţinem seama de faptul că, în prezent, contextul economic nu este unul tocmai favorabil. Au dispărut aproape toate întreprinderile industriei grele de altădată, iar întreprinderile din zona IMM-urilor, chiar dacă unele sunt de o certă valoare economică, nu pot absorbi un număr atât de mare şi de divers de angajaţi pe cât ar fi de dorit. Prin urmare, pentru a da pieţei muncii o şansă să se dezvolte, este absolut necesară o legătură cât mai strânsă între zona învăţământului profesional şi tehnic şi mediul de afaceri, pentru ca cererea să aibă un corespondent în oferta de potenţiali angajaţi. Mergând pe acest principiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Galaţi a stabilit o serie de priorităţi şi obiective în formarea viitorilor absolvenţi din colegiile tehnice gălăţene.
„Din analiza mediului economic se constată că schimbările tehnologice şi organizaţionale produse la nivelul agenţilor economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unităţile şcolare IPT şi agenţi economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici”, se arată într-un raport pe tema învăţământului tehnic prezentat de ISJ Galaţi în cadrul Comisiei de Dialog Social ce funcţionează pe lângă Prefectura Galaţi.
De la cererea pe piaţă, la numărul de clase
Plecând de la analiza sectoarelor economice reflectate în Planul de Dezvoltare Regional 2007 – 2013, dar şi în Anuarele statistice ale României, se evidenţiază o serie de aspecte specifice judeţului Galaţi. Astfel, dacă s-ar face un top al cererii de forţă de muncă, pe primele locuri s-ar plasa domeniul mecanic, construcţiile, industria alimentară, comerţul şi domeniul electric, fapt confirmat prin numărul mediu de locuri de muncă vacante la nivel local. Această realitate a modelat, începând cu anul şcolar 2015/2016, şi proiectul planului de şcolarizare, convergenţa cu cererea reală a agenţilor economici fiind o prioritate. Ce înseamnă asta ca număr de clase? În primul rând, s-au alocat mai multe locuri în domeniile cu dinamică pozitivă. Cele mai multe clase, 15 în total la nivelul judeţului Galaţi, vor fi clase de Mecanică, urmate de cele din Turism şi Alimentaţie (6 clase) şi Comerţ (4 clase). Pe următoarea poziţie s-ar afla clasele din domeniul Industriei Textile şi Pielăriei, cu 4 clase alocate, la egalitate însă, dacă ar fi luate împreună, cu numărul de clase pe domeniul Electric (patru clase) şi Electromecanic (o clasă). Desigur, vor mai fi înfiinţate clase şi în domenii care, chiar dacă nu excelează ca şi corespondent al cererii pe piaţa muncii, au un oarecare potenţial de absorbţie. În această categorie intră domeniul agricol, industria alimentară, industria lemnului, precum şi estetica şi igiena corpului, cărora le-au fost alocate prin planul de şcolarizare câte una, două clase. Există şi domenii în care potenţialul de absorbţie a forţei de muncă este foarte slab, din cauza numărului mic de locuri de muncă vacantă şi a soldului negativ sau foarte puţin pozitiv al diferenţei dintre locurile vacante şi numărul de şomeri. Astfel, începând cu anul şcolar 2015/2016, ISJ Galaţi nu a mai prevăzut clase de electronică-automatizări, chimie industrială, materiale de construcţii, silvicultură, tehnici poligrafice sau producţie media.
Câte firme primesc elevi la practică
Un lucru îmbucurător este, totuşi, că există un număr relativ mare de firme gălăţene interesate să se implice în dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic. Potrivit datelor furnizate de ISJ Galaţi, s-au încheiat contracte-cadru pentru practica elevilor cu un număr de 90 de agenţi economici, iar numărul firmelor care s-au implicat reflectă, de altfel, dinamica pe piaţa muncii. Domeniul mecanic este unul cu perspectivă, se pare, fie şi dacă ne luăm după numărul mare firme, 20 cu totul, care au încheiat parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru formarea personalului. Iar printre ele se găsesc chiar firme de „calibru greu”, precum Şantierul Naval Damen, Menarom, CNFR Navrom, Port Bazinul Nou, AFDJ Galaţi.
După cum se observă, zona industriei navale este foarte activă în această direcţie. În SN Damen, de exemplu, numai în cursul ultimului an s-au angajat 150-200 de persoane, fiind derulate inclusiv propriile programe de formare profesionale. Directorul de Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste al Damen Galaţi, Florin Spătaru, a precizat că, pe viitor, accentul pus pe învăţământului profesional şi tehnic va creşte. „În prezent avem o serie de programe de formare pentru sudori, dar nu vom mai merge pe programe foarte extinse, pentru că deja am ajuns la un echilibru în ceea ce priveşte forţa de muncă. Ne vom concentra, în schimb, pe recrutarea tinerilor din şcolile profesionale. Noi avem o colaborare de ceva timp cu liceul „Radu Negru”, şi Liceul nr. 3 a început o clasă de lăcătuşi, ne dorim ca, dintre aceşti tineri, care îşi exprimă dorinţa de a urma o carieră în domeniu, deja de la 14, 15 ani să încercăm să-i selectăm şi să contribuim la formarea lor. Îi încurajăm să meargă în această direcţie, iar eforturile noastre să se rezume la o inducţie, şi nu neapărat la un ciclu întreg de formare”, ne-a declarat managerul Damen Galaţi, Florin Spătaru.
Pe lângă SN Damen Galaţi, care are în prezent 2.454 de angajaţi, activi în formarea personalului tehnic sunt şi subcontractorii şantierului naval, în special pe domeniul electric, unde, din cele şase parteneriate de ISJ Galaţi, trei au fost cu SC Electric Navinstal SA, SC Alewijnse Marine Galaţi SC şi SC Eeckels România SRL.
Un număr mare de parteneriate s-a încheiat pentru formarea personalului din Turism şi alimentaţie, nu mai puţin de 15 agenţi economici fiind interesaţi de acest segment, pornind de la companii mari din domeniu, precum SC Dunărea SA şi lanţul de magazine SC Ţapul Carpatin SRL, până la restaurante şi cofetării care s-au remarcat în Galaţi prin calitatea serviciilor oferite.
Multe parteneriate au fost încheiat şi în domeniul construcţiilor, printre cele 10 firme contractante numărându-se, de exemplu, SC Tancrad SRL şi SC Dedal Bahamat SRl, dar şi în cel al comerţului – 12 contracte – unul dintre ele fiind cu lanţul de magazine SC Altex SRL. Chiar dacă în alte domenii numele firmelor nu sunt chiar atât de sonore, este de remarcat, totuşi, deschiderea pe care zona IMM-urilor a avut-o în a colabora cu ISJ Galaţi în formarea tehnică şi profesională. Astfel, s-au încheiat 10 parteneriate în domeniul cosmeticii, cinci parteneriate în industria lemnului şi tot atâtea în industria textilă şi pielărie, patru în industria alimentară şi două în domeniul electromecanic. În domeniul agricol, o singură firmă a încheiat un parteneriat cu ISJ Galaţi. Ce-i drept, e vorba de o firmă de excepţie, SC Agrimat SA Matca, de la care se pot învăţa multe despre ceea ce înseamnă agricultura modernă.
Perspective pe piaţa muncii
Care este, în prezent, situaţia absolvenţilor din liceele tehnologice? Un răspuns îl dau rezultatele unor proiecte de monitorizare realizate de ISJ Galaţi în ceea ce priveşte condiţiile de muncă în rândurile absolvenţilor de liceu tehnologic.
„La 12 luni de la absolvire, absolvenţii ocupaţi din judeţul Galaţi înregistrează cea mai mare concentrare în firme/unităţi de „comerţ” (23,2 la sută). De asemenea, ponderi importante de absolvenţi lucrează în sectoare precum „transport, depozitare şi comunicaţii” (17,7 la sută) „construcţii” (15,3 la sută) şi „hoteluri şi restaurante” (15,8 la sută)”, se arată în raportul ISJ Galaţi, prezentat în Comisia de Dialog Social a Prefecturii Galaţi.
În ceea ce priveşte satisfacţia faţă de locul de muncă, „din totalul absolvenţilor salariaţi, angajatori şi lucrători pe cont propriu, 75,4 la sută declară că sunt mulţumiţi de actualul loc de muncă, 8,9 la sută se declară foarte mulţumiţi, 7,4 la sută nemulţumiţi şi 1,0 la sută foarte nemulţumiţi”, se precizează în raport.
Există însă şi foarte mulţi tineri care nu mai privesc Galaţiul şi nici România ca fiind propice dezvoltării profesionale, intenţia de a emigra fiind foarte puternică, în special în rândul absolvenţilor de profil tehnic, unde 35,1 la sută dintre absolvenţii se văd mai degrabă lucrând în străinătate. Pe profilul resurse naturale şi protecţia mediului 26,7 la sută dintre absolvenţi visează la un loc de muncă în străinătate, la fel ca 32,1 la sută din absolvenţii din domeniul serviciilor.
