UPDATE, ora 14,30/ Conform planului Comisiei Europene, România ar trebui să adăpostească peste 6.300 de refugiați, în timp ce capacitatea de găzduire a României, potrivit Guvernului, ar fi în jur de 1.700 de locuri.
Şeful statului e nemulţumit de faptul că instituţia de la Bruxelles nu s-a consultat cu niciun stat membru înainte de a lua această decizie.
„Am luat act cu oarece nemulțumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European. Nu considerăm că este o soluție și nu considerăm că este oportun să vorbim despre cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic, contabilicește, fără a consulta statele membre”, a spus Klaus Iohannis, citat de Digi24.
„Luni, în 14 septembrie, se va reuni în ședință extraordinară consiliul JAI, iar mandatul ministrului de Interne la conferința JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii”, a mai spus președintele.
România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiaţi aflaţi în Italia, Grecia şi Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgenţă a refugiaţilor între statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan în şapte puncte pentru soluţionarea crizei refugiaţilor cu care se confruntă spaţiul comunitar, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. În luna mai, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiaţi din prima tranşă de refugiaţi de 40.000, aflaţi pe teritoriul Italiei şi Greciei. Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgenţă a refugiaţilor, prevede că dintre cei 4.646 de refugiaţi ce ar urma să ajungă în România, 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia şi 2.091 în Ungaria.
Sistemul de redistribuire a refugiaţilor
Măsurile de redistribuire de urgenţă a celor 120.000 de refugiaţi (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia şi 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei ţări afectate şi, în acelaşi timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective. Relocarea refugiaţilor va fi realizată pe baza unei chei de distribuţie obligatorie ce foloseşte criterii obiective şi cuantificabile (40 la sută mărimea populaţiei, 40 la sută nivelul PIB, 10 la sută numărul solicitărilor de azil aprobate şi 10 la sută rata șomajului). Ţările care vor primi cei mai mulţi dintre cei 120.000 de noi refugiaţi sunt Germania (31.443), Franţa (24.031) şi Spania (14.931), iar cele care vor primi cei mai puţini sunt Malta (133), Cipru (274) şi Estonia (373).
Componente ale soluţionării crizei
Cele şase componente ale răspunsului CE la criza refugiaţilor sunt: crearea unui mecanism de redistribuire permanentă a refugiaţilor pentru toate statele membre, care poate fi activat în orice moment de Comisia Europeană pentru a ajuta un stat membru care se confruntă cu o situaţie de criză; elaborarea unei liste comune europene cu ţările de origine sigure; o politică de returnare mai eficientă; adoptarea unei comunicări cu privire la regulile de achiziţii publice pentru măsurile de sprijinire a refugiaţilor; tratarea dimensiunii externe a crizei refugiaţilor; un fond de asistenţă pentru Africa, în valoare de 1,8 miliarde de euro de la bugetul UE, pentru creşterea stabilităţii şi tratarea cauzelor migraţiei ilegale dinspre regiunile Sahel, Lacul Ciad, Cornul Africii şi nordul Africii.
Opinie avizată Imigranţii, doar în trecere prin ţara noastră
Şeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Mircea Mocanu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu crede că va fi necesară activarea unor spaţii suplimentare de cazare în România pentru imigranţi. "Activarea nu cred că va fi utilă, pentru că nu vin sau, dacă vin, sunt doar în trecere. Toţi îşi doresc în Schengen. În plus, mulţi dintre ei au familii în Germania", a explicat el. În opinia sa, salariile mici constituie un alt motiv pentru care refugiaţii nu îşi doresc să ajungă în România, în condiţiile în care un salariu într-o spălătorie sau într-o pizzerie/restaurant este undeva la 1.500 de lei, în timp ce în Germania ajunge la 1.500 de euro. Şeful misiunii OIM în România a mai spus că, şi dacă s-ar schimba ruta pe care refugiaţii vin în Uniunea Europeană, în România ar fi doar în tranzit şi ar putea fi procesaţi prin cele şase centre existente. Practic, din momentul în care ajung în ţară şi solicită azil durează aproximativ două luni procesarea cererii de azil.
