* Împrumuturile pe termen scurt în lei au devenit felul preferat, după ce creditele în valută au căzut greu pentru consumul clienţilor * În total, împrumuturile pentru cumpărături au ajuns la aproape un miliarde de lei * Gălăţenii sunt puşi pe cheltuit, în timp ce companiile pun frână pe investiţii
Gălăţenii au început să prindă din nou gustul cumpărăturilor, fapt reflectat în revenirea pe un trend crescător a creditelor de consum în lei. În această categorie de credite intră, de exemplu, împrumuturile pentru achiziţionarea unui televizor sau frigider nou, dar şi a tot felul de mărunţişuri luate de la supermarket, pe datorie, cu un card de credit. Aşa se face că, la nivelul judeţului Galaţi, potrivit datelor centralizate de BNR, valoarea creditelor de consum în moneda naţională era, la sfârşitul trimestrului trei, de 659,7 milioane de lei, cu 57 de milioane de lei mai mult faţă de începutul anului. Diferenţa este şi mai mare dacă ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut, când creditele de consum în moneda naţională aveau o valoare de 528,4 milioane de lei, deci cu 131,3 milioane de lei mai puţin decât în prezent.
Ce-i drept, nu acelaşi trend crescător l-au avut creditele de consum în valută. Acestea au înregistrat pe parcursul acestui an o contracţie puternică, lucru bun, în definitiv, dacă ne gândim că majoritatea gălăţenilor îşi au veniturile în lei, iar o mai mică expunere pe creditele în valută poate fi o măsură de siguranţă bună în faţa unor eventuale şocuri ale cursul de schimb. Una peste alta, creditele de consum în valută contractate de gălăţeni aveau, la sfârşitul lunii septembrie, o valoare în echivalentul a 332,1 milioane de lei, faţă de 404,8 milioane de lei la începutul acestui an şi 407,5 milioane de lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Aşa se face că, valoarea creditelor de consum la nivelul Galaţiului, lei şi valută, era la sfârşitul trimestrului trei de 991,8 milioane de lei, valoare mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (935,9 milioane de lei), dar uşor mai mică faţă de începutul anului, când se trecuse de ştacheta de un miliarde de lei. Potrivit estimărilor BNR, principalul motor al creditării la nivelul populaţiei este în această perioadă dat de împrumuturile pe termen scurt. Acestea includ, de altfel, majoritatea creditelor de consum, pe lângă creditele clasice pentru achiziţia unor bunuri putându-se adăuga şi aportul din ce în ce mai mare al cardurilor de credit, intens promovate de către bănci, în dorinţa de refacere a portofoliului de clienţi.
Credite de consum vs credite imobiliare
În paralele cu creditele de consum, se simte şi un „dezgheţ” al creditelor dedicate achiziţionării de locuinţe, tip de împrumuturi la care, la sfârşitul lunii septembrie, se ajunsese, la Galaţi, la un total de 891,8 milioane de lei, cu 75,9 milioane de lei mai mult faţă de începutul anului şi cu 107,2 mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, la fel ca în cazul creditelor de consum, şi în cazul creditelor imobiliare orientarea spre împrumuturile în moneda naţională este tot mai accentuată. Astfel, în doar un an, creditele imobiliare în lei aproape că s-au dublat, la valoarea de 293,8 milioane de lei, în timp ce creditele imobiliare în valută au scăzut la sfârşitul trimestrului trei la 598 milioane de lei, faţă de 629 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Atenţie la trendul economic
Chiar dacă, în principiu, o revigorare a creditelor de consum poate fi privită ca un fenomen pozitiv pentru relansarea activităţilor de comerţ, dar şi pentru tonusul general după lunga perioadă de austeritate indusă de criza economică, nu trebuie uitate lecţiile din trecut, când „creditele doar cu buletinul” au ajuns să aibă un efect devastator pentru mulţi dintre gălăţenii care s-au întins cu datoriile mai mult decât a fost cazul. Nimeni nu spune că o persoană nu trebuie să-şi satisfacă anumite necesităţi de confort sau de consum, însă, dacă ţinem cont de ideea de prudenţă, un credit este generator şi de cheltuieli, aşa că angajarea unui împrumut trebuie analizată cu atenţie. Cardurile de credit nu sunt un sac fără fund şi, în ciuda perioadelor de graţie sau facilităţilor pe care le oferă, se pot transforma în capcane financiare în cazul în care nu sunt folosite cu chibzuinţă, iar sumele utilizate nu sunt şi puse la loc într-un interval de timp rezonabil.
Nu în ultimul rând, atunci când gălăţenii angajează un împrumut, ar trebui să se uite şi la ce se întâmplă în jur, la cât de sustenabilă este economia locală sau chiar naţională, pentru că tendinţa acestora le poate determina şi nivelul veniturilor pe care se pot baza sau costul creditelor. Din acest punct de vedere, de exemplu, dacă este să rămânem în sfera pieţei bancare gălăţene, putem observa că, deşi creditarea populaţiei a luat un avans la peste 1,94 miliarde de lei, la sfârşitul trimestrului trei, faţă de 1,87 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, nu acelaşi trend crescător a avut şi creditarea companiilor. Mai exact, volumul creditelor accesate de companii era la sfârşitul lui septembrie de 1,56 miliarde de lei, faţă de 1,76 miliarde de lei la începutul anului şi 1,97 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Diferenţele sunt foarte mari, iar acesta poate fi un indiciu că investiţiile companiilor bat pasul pe loc sau chiar s-au diminuat în unele cazuri. Altfel spus, or fi bune creditele de consum, dar aveţi grijă să nu vă întindeţi mai mult decât vă ţine plapuma.
Cu datoriile la vedere. Ce împrumuturi au gălăţenii la bănci
Valoarea totală a creditelor contractate de gălăţeni era, la sfârşitul trimetrului trei, de 3.523 milioane de lei, în scădere cu 132,2 milioane de lei faţă de începutul anului şi cu 339,7 mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest rezultat a fost obţinut în condiţiile în care, numai în primele nouă luni ale acestui an, deşi creditele în lei au crescut de la 1.881 milioane de lei la peste 1.971 milioane de lei, creditele în valută s-au contractat de la echivalentul a aproape 1.775 milioane de lei la mai puţin de 1.553 milioane de lei. Variaţiile au fost generate şi de evoluţiile pe diferite categorii de clienţi. În timp ce împrumuturile pentru populaţie au crescut, cele destinate companiilor au scăzut semnificativ.
