BANCHERII se opun STINGERII CREDITELOR prin cedarea bunurilor imobiliare

BANCHERII se opun STINGERII CREDITELOR prin cedarea bunurilor imobiliare
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

* Actul normativ este "neconstituţional" şi „periclitează” piaţa imobiliară şi stabilitatea financiară, susţin reprezentanţii băncilor * Bancherii se tem că vor rămâne pe cap cu zeci de mii de apartamente supraevaluate în perioada de boom imobiliar * Clienţii băncilor ameninţaţi de povara datoriilor văd legea ca pe o şansă de a o lua de la început


Proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, legea urmând a fi transmisă Preşedinţiei spre promulgare.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părţi s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligaţiilor asumate prin contractul de credit.

Reacţii pro şi contra

Iniţiatorii proiectului susţin că proiectul vine „în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-şi plătească ratele la bancă”, pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat împrumutul.

În replică, Asociaţia Română a Băncilor susţine, într-un comunicat de presă, că legea adoptată „induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilităţii financiare a acestuia prin afectarea solvabilităţii băncilor cu posibile consecinţe asupra deponenţilor. În plus, această lege generează impact direct asupra bugetului, prin intermediul programului Prima Casă, care este garantat de stat în proporţie de 50 la sută". Bancherii mai apreciază că, prin adoptarea acestei legi, Parlamentul „a nesocotit prevederile legislaţiei naţionale şi europene şi fundamentele unei economii de piaţă”. Legea "periclitează" piaţa creditului imobiliar, cu consecinţe extreme în special pentru familiile tinere, care vor resimţi accesul la credit drastic restricţionat. Un impact negativ se va resimţi şi asupra dezvoltatorilor imobiliari şi din industria construcţiilor, mai susţine Asociaţia Română a Băncilor.

BNR estimează că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar se ridică la aproximativ 2-4 miliarde de lei. Banca Naţională este însă preocupată mai puţin de costuri şi mai mult de aspectul legal al problemei. În opinia reprezentanţilor BNR, „contractul e legea părţilor, când vine legiuitorul şi zice că se schimbă contractul pe parcurs pentru a favoriza o parte avem instabilitate legislativă. E afectată astfel încrederea investitorilor“.

Care e problema

Principala temere a băncilor este că, dacă legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite va fi promulgată, atunci vor fi clienţi care, deşi nu au probleme sociale grave şi au capacitate de rambursare, vor specula prevederile actului normativ şi vor anula garanţiile materiale complementare. Astfel, pierderile rezultate în urma scăderii valorii de piaţă a imobilelor ar fi transferate asupra sistemului bancar şi, implicit, asupra deponenţilor.

Pe de altă parte, sunt persoane fizice care se confruntă cu probleme grave din cauză că, de exemplu, au venituri în lei care nu mai pot acoperi diferenţele la rate ca urmare a modificării cursului valutar la francul elveţian sau euro. În privinţa acestora, băncile au făcut în general foarte puţin pentru a le uşura situaţia, iar atunci când au făcut-o, au făcut-o cel mai adesea ca urmare ca efect al presiunii opiniei publice sau al unor decizii judecătoreşti. Cert este că, în prezent, relaţia dintre bănci şi clienţi trece printr-o serioasă criză de încredere, iar aceasta este la rândul ei parte a „notei de plată” din perioada de euforie a creditării ce a precedat - şi de o parte, şi de alta - criza financiară.

Procedura de lucru

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale şi ale executorului judecătoresc sau avocatului, după caz, vor fi suportate de debitor. După comunicare deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Proiectul de lege prevede că la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

Dacă proiectul de lege va fi promulgat şi va intra în vigoare, rămâne de văzut. Băncile consideră că  legea contravine prevederilor din Constituţie, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, şi Codului Civil. Mai exact, legea ar încalca principiile neretroactivităţii, predictibilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi dreptul de proprietate prevăzute de Constituţia României, potrivit ARB. Prin urmare, n-ar fi exclus ca legea să fie contestată la Curtea Constituţională. Cert este că băncile nu vor ceda cu una, cu două şi va mai dura până când un client va putea scăpa de ratele la credite cedând cheile de la imobilul cu care şi-a girat împrumuturile.

Citit 1895 ori Ultima modificare Sâmbătă, 28 Noiembrie 2015 00:32

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.