* Singura fabrică de lapte din judeţ e la Tecuci şi produce specialităţi din lactate * Câteva centre independente de prelucrare ba fac bani, ba ies pe minus * Gloria ICIL-ului şi a Galactei a apus definitiv
Industria gălăţeană a laptelui a rămas doar o umbră palidă a ceea ce a fost odată. Nu mai există ICIL, nu mai există Galacta şi nici vreo altă fabrică de asemenea capacitate. Se mai produc, astăzi, pe plan local, doar câteva zeci de mii de litri de lapte de vacă. Nu e puţin, ci foarte puţin, comparativ cu cât ar trebui să consumăm noi, cei peste 500.000 de gălăţeni, ca să trăim sănătos.
Din păcate, însă, doar o mică parte din laptele muls în fermele autohtone ajunge pe mesele gălăţenilor. Pe de o parte, din cauză că noi nu prea mâncăm lactate. Potrivit statisticilor europene, bem în medie doar 32 ml de lapte pe zi, aşa că o sticlă de un litru ne-ar ajunge o lună. Apoi, pentru că în vreme ce laptele produs în fermele gălăţene fie nu are căutare prin sate, fie se livrează prin alte zone din ţară, noi ne facem aprovizionarea din supermarketuri, cu tot soiul de lactate importate care au adaos de soia şi alte substanţe pe care nu le-a păscut vaca, aşa că n-ar trebui să se găsească nici în lapte şi nici în brânză.
Vă spunem astăzi unde sunt fermele din judeţ în care se produce lapte de vacă, cine mai face brânză şi cum le merg afacerile gălăţenilor din industria lactatelor.
Datele legate de producţie ne-au fost furnizate fie de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi, fie de parte dintre fermieri. Cifrele de afaceri sunt cele pe care producătorii şi procesatorii le comunică, anual, la Finanţe.
Unde se produce lapte de vacă, în Galaţi
Doar patru sunt, în judeţ, exploataţiile comerciale industriale de bovine. Cea mai mare este SC Agrimat Matca SA, care are 1.000 de vaci Holstein (chiar dacă nu toate au atins maturitatea la care pot să producă lapte). Ferma, care se bazează doar pe vaci ameliorate genetic (unele producând şi 70 de litri de lapte pe zi), produce şi livrează, în medie, circa 12.500 de litri de lapte zilnic.
O altă exploataţie industrială este SC Mansel Group SRL, de la Lieşti, care are 82 de vaci crescute şi exploatate în regim ecologic. Mai sunt şi doi crescători mari în Bădălan: Alexandrina Sava - cu 257 de capete de bovine şi Paul Boşneagă, persoană fizică autorizată - cu 95 de capete de bovine.
Iată şi ceilalţi proprietari, dar şi celelalte societăţi care controlează fermele care au vaci cu lapte, în Galaţi: Ştefan Druică (Folteşti), Maricel Mihalcea (întreprindere individuală la Cudalbi), Adriana Balcan (PFA la Tecuci), Ionuţ Medeleanu (întreprindere individuală la Ghidigeni), SC Adrilact Com (Cudalbi), Constantin Pintilie (întreprindere individuală la Munteni), SC Brateş Prut SRL (Frumuşiţa), Ionuţ Iordan Cătălin (PFA la Tecuci), Nataniel Tonu (PFA la Umbrăreşti, sat Torceşti), Vasile Bulai (PFA la Umbrăreşti), Ionela Oana Dumbravă (întreprindere individuală la Bereşti Meria).
Vorbim, în total, în aceste ferme, despre încă 558 de vaci cu lapte. Deci, despre aproape 2.000 de vaci de lapte crescute în acest moment în regim de exploataţie.
Cu vaca ţăranului nu faci industrie
Lapte face şi vaca din curtea gospodarului de la ţară. Potrivit datelor DSVSA Galaţi, la acest moment, gălăţenii mai cresc, în gospodării, 19.101 vite. Asta ar însemna că, în medie, doar un ţăran gălăţean din 15 mai are vacă în bătătură. Iar ţăranii au probleme serioase cu valorificarea produselor. În sate, se vinde mai bine rachiul decât laptele. Iar marii procesatori din ţară nu mai risipesc resurse ca să umble din poartă în poartă şi să adune, de la ţăran, câţiva litri de lapte, de calităţi diferite. Cu cât sunt furnizorii mai mulţi şi cu mai puţine animale, cu atât mai greu îi va fi unui mare producător de lactate să dovedească de unde vine laptele şi că el este de calitate superioară.
Cine prelucrează laptele
Avem o singură fabrică de lapte, în întregul judeţ. Capacitatea acesteia este de circa 10.000 litri pe zi. Este vorba despre cea controlată, prin intermediul SC Klaus SRL din Tecuci, de soţii Daniel şi Alina Donici. Societatea promovează brandul Artesana, de specialităţi din brânză. "Avem inclusiv sortimente maturate, pe care tocmai le scoatem pe piaţă, în această săptămână", ne-a declarat Alina Donici. Produsele Artesana au prins bine în supermarketuri. Se procesează aici atât lapte de oaie şi capră, cât şi de vacă. Vorbim însă despre o gamă de produse alese, în realizarea cărora se insistă în mod deosebit pe calitate şi care nu pot ajunge, tot timpul, pe masa fiecărui gălăţean.
SC Almera Internaţional SRL care produce lactatele Panda - societatea inginerilor gălăţeni Grigorie şi Cristina Lungulescu - şi-a deschis fabrică la Bacău, iar în Galaţi doar depozitează şi vinde. Societatea este însă înregistrată şi plătitoare de taxe în judeţul nostru.
Se mai fac lactate şi în cele şapte centre independente de prelucrare a laptelui. Potrivit legislaţiei sanitare-veterinare, un centru de prelucrare a laptelui independent este o “unitate dotată cu spaţii şi echipamente adecvate pentru recepţia laptelui crud de la producători locali, prelucrarea acestuia în produse lactate într-o gamă sortimentală restrânsă şi vânzarea cu amănuntul”. Iată societăţile care controlează aceste centre: întreprinderea Familială Gheorghe Druică (Galaţi), SC Cosmilact SRL (comuna Schela), SC Buterfly SRL (comuna Folteşti), SC Mela&Co SNC (comuna Fundeni), SC Darmis SRL (comuna Independenţa), SC Lactoprod Com SRL (comuna Cudalbi), SC Mansel Group SRL (comuna Lieşti). Potrivit legislaţiei, un centru independent de prelucrare a laptelui este, practic, o unitate care are dotări pentru preluarea laptelui de la populaţie, pentru prelucrarea lui şi pentru a vinde produsele cu amănuntul.
Cât de profitabile sunt afacerile cu lapte
Producătorilor mari, care investesc susţinut de ani buni şi ştiu atât tehnologie, cât şi business, nu le merge rău deloc. Spre exemplu, SC Agrimat Matca SA raporta, anul trecut, o cifră de afaceri de 24.578.283 de lei, un profit de 727.710 lei şi un număr mediu de angajaţi de 113.
Mansel Group a înregistrat, în 2014, o cifră de afaceri de 136.924 de lei şi un profit de 107.017 lei. Din păcate, nu toţi sunt pe plus. Spre exemplu, centrul independent de la Schela, Cosmilact, raportase, în 2013, o cifră de afaceri de 1.476.139 de lei şi un profit de 9.335 de lei. În 2014, însă, Cosmilact a raportat o cifră de afaceri de doar 468.591 de lei şi o pierdere de 506.345 de lei. SC Klaus SRL - singura unitate de procesare, de la Tecuci - raporta, în 2014, o cifră de afaceri de 3.901.965 de lei şi un profit de 76.152 de lei.
Mult a fost, puţin a rămas
În 1990, în Galaţi se creşteau 130.351 de vite, potrivit informaţiilor Direcţiei Judeţene de Statistică. Cu alte cuvinte, aveam atunci de şase ori şi jumătate mai multe vite decât acum. Laptele de pe masa gălăţeanului venea, până la Revoluţie, de la ICIL. Ulterior, societatea care alimenta piaţa locală cu cea mai mare parte a lactatelor era Galacta. În 2004, Galacta a intrat în componenţa grupului de firme Galmopan. A produs până în vara lui 2012, când activitatea s-a sistat. La acel moment, managerul grupului de firme Galmopan, Petrică Herăscu, declara pentru "Viaţa liberă": „Nu este vorba despre un faliment, ci despre o reconfigurare internă. Planul de mediu al Galacta este valabil până la finele lunii ianuarie a anului viitor. Investiţiile care se impuneau în acest sector de activitate ne-au determinat să renunţăm la producţia de lapte, aşa că lactatele din producţia Galacta nu vor mai ieşi pe piaţă. Ne vom concentra, în perioada următoare, pe ceea ce ştim să facem mai bine, adică pe morărit şi panificaţie", a precizat Petrică Herăscu. În primăvara anului trecut, la închiderea grupului Galmopan, angajaţii din brutării spuneau că au tras speranţă mult timp, după 2012, că Galacta se va redeschide. Asta, până când au văzut buldozerul intrând, în plin, în fostul sediu al celui mai mare producător de lactate din regiune. Apoi, speranţa că un asemenea producător va activa în Galaţi, în viitorul previzibil, a apus definitiv.
Foto-arhivă "Viaţa liberă"
